Peste 20 de ONG-uri, între care Greenpeace, Romapis și Eco Ruralis, cer Parlamentului să nu adopte legea dronelor agricole
agrointeligenta.ro -
Un număr de peste 20 de organizații guvernamentale – asociații ale apicultorilor și fermierilor, alături de organizații ale societății civile, avertizează, printr-o scrisoare deschisă, asupra ritmului alarmant cu care avansează în Parlament: o inițiativă legislativă ce ar permite pulverizarea aeriană a pesticidelor cu drone – o practică interzisă în Uniunea Europeană din 2009.
Cunoscută ca Legea dronelor, propunerea a fost adoptată de Senat (L494/2025) în procedură de urgență la finalul lui noiembrie 2025 și a fost transmisă imediat Camerei Deputaților (PL-x 508/2025), care a stabilit un termen extrem de scurt (doar 3 săptămâni) pentru raportul Comisiei pentru agricultură. Această grabă ridică semne de întrebare cu privire la transparența și fundamentarea procesului decizional. ”Practica adoptării grăbite a unor legi cu impact major, în preajma sărbătorilor, este profund îngrijorătoare și nejustificată, în condițiile în care tratamentele chimice nu se aplică în sezonul rece”, arată organizațiile de mici producători și ONG-uri de mediu care semnează scrisoarea deschisă.
Cei care se opun folosirii dronelor în agricultură susțin că ”pulverizarea aeriană a pesticidelor este strict interzisă prin Directiva 2009/128/CE privind utilizarea durabilă a pesticidelor (art. 9), transpusă în legislația națională prin OUG nr. 34/2012. Motivarea acestei interdicții este una științifică solidă: riscul major de derivă a substanțelor chimice active, care, purtate necontrolat de curenții de aer, contaminează apele de suprafață, zonele rezidențiale, culturile ecologice și habitatele naturale, punând în pericol atât polenizatorii și întreaga biodiversitate cât și populația. Autorizarea dronelor nu elimină aceste riscuri. Din contră, maschează pericolele reale ale folosirii iraționale a tehnologiei, afectând în primul rând apicultorii, fermierii mici și mijlocii, vulnerabili contaminării neintenționate cu substanțe chimice”.
”Așadar întrebăm: de ce această obsesie a pesticidelor în politica românească? Românii NU vor pesticide! Un sondaj de opinie național realizat de CURS în aprilie 2025 arată că 89% dintre cetățenii români se opun utilizării pesticidelor inclusiv a celor interzise în UE și doresc reducerea dependenței de substanțe chimice în agricultură”, mai arată comunicarea.
Semnatarii scrisorii deschise invocă:
A. Interzicerea pulverizării aeriene a pesticidelor în Uniunea Europeană reglementată prin Directiva 2009/128/CE (art. 9) și Ordonanța de Urgență nr. 34/2012 (art. 9).
B. Dreptul la ocrotirea sănătății garantat de art. 34 din Constituția României.
C. Dreptul la mediu sănătos garantat de art. 35 din Constituția României.
D. Protecția mediului garantată de articolele 191, 192 și 193 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene.
E. Principiul precauției garantat de Convenția de la Aarhus și transpunerea aferentă în legislația națională.
”Cerem public Camerei Deputaților să respingă această inițiativă legislativă și să respecte angajamentele europene și naționale privind protecția mediului și sănătatea publică și dezvoltarea unei agriculturi durabile. De asemenea, cerem organizarea unei dezbateri ample asupra utilizării sustenabile a pesticidelor în România și evaluarea riscurilor și/sau oportunității folosirii noilor tehnologii în agricultură, pentru a asigura decizii în interesul public. Nu în ultimul rând, semnatarii acestei scrisori solicită respectuos participarea la ședințele comisiilor parlamentare sesizate în procesul legislativ. Considerăm esențială participarea noastră la ședințele Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice și Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic, în care acest proiect de lege va fi inclus pe ordinea de zi. Solicităm asigurarea accesului fizic pentru reprezentanții organizațiilor semnatare, cu posibilitatea accesului online pentru organizațiile din teritoriu din lista de semnatari, astfel încât contribuțiile noastre să poată fi formulate în mod direct, transparent și în timp util”, se mai arată în scrisoarea ce îi are ca semnatari pe:
Constantin Dobrescu – vicepreședinte
Federația Asociațiilor Apicole din România – ROMAPIS
Ramona Duminicioiu – președintă
Asociația Eco Ruralis – în sprijinul fermierilor ecologici și tradiționali
Orieta Hulea – Directoare Generală
World Wide Fund for Nature – WWF România
Joachim Cotaru – președinte
Hosman Durabil
Mihaela Vețan – președintă
Centrul de Inițiative Etice și Solidare – CRIES
Elvys Sandu – președinte
Asociația Mai Bine
Marius Cobârzan – președinte
Asociația pentru Susținerea Agriculturii Țărănești – ASAT România
Cristina Chinole – președintă
Asociația Femeilor și Familiilor din Mediul Rural – AFFMR
Marius Tudosiei – președinte
Asociația Lanțului Alimentar Scurt – ALAS
Oana Mondoc – coordonatoare
WeWilder
Bogdan Gioară – președinte
Rețeaua Europeană pentru Promovarea unei Economii Responsabile secolul XXI – REPER21
Viktoria Luft – președintă
Federația Peisaj Deschis
Albert Imre – președinte
Asociația Bioagricultorilor din România BIOTERRA
Federația Coaliția Natura 2000 (compusă din 19 organizații de mediu)
Lavinia Andrei – președintă
Terra Milenium III
Irina Breniuc – președintă
Asociația pentru Consum Sustenabil
Gabriela Iordan – coordonatoare
Consorțiul Academia de Compost, compus din Asociația Climato Sfera, Asociația Culturalis, Grupul de inițiativă civică Livada Comunitară Mărțișor și Asociația pentru Consum Sustenabil
Szabó László – președinte
Societatea Carpatină Ardeleană – Satu Mare
Valentin Sălăgeanu – senior strategist
Greenpeace România
Marta Viscuț – președintă
Asociația Bucuria Pământului
Mircea Crisbășanu – președinte
Asociația Centrul Cultural și Comunitar Nucu
