• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • AAC, în Parlament pentru a schimba Legea circulației: ITP la tractoare doar o dată la 5 ani, fără ITP la utilajele agricole tractate!

    Daniel Befu – Agrointeligența

    Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) ia parte la procesul legislativ pentru a îndrepta legislația ce îi nemulțumește pe fermieri. Chiar astăzi, marți – 16 decembrie, o parte dintre reprezentanții AAC sunt prezenți la ședința Comisiei de Agricultura pentru discuția pe L517/2025 – Propunere legislativă pentru completarea art. 12 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.

    Organizațiile de fermieri care formează AAC – Federația Națională Pro Agro, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – LAPAR, Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – UNCSV și Asociația Forța Fermierilor – AFF, au transmis senatorilor o serie de amendamente menite să vină în sprijinul fermierilor deținători de utilaje agricole. O mare nemulțumire este legată de inspecția tehnică periodică, ITP, care trebuie efectuată, la mașinile agricole, o dată pe an, la fel ca în cazul mașinilor mici, deși utilajele sunt folosite în fiecare an în intervale scurte de timp – doar în campaniile agricole.

    AAC: ITP pentru tractoare, o dată la 5 ani

    AAC a propus ca ITP să fie obligatoriu doar pentru mașinile agricole și doar o dată la 5 ani, pe modelul camioanelor apicole. În plus, în cazul utilajelor tractate, fermierii cer ca acestea să nu fie supuse ITP.

    Iată modificările legislative propuse de AAC:

    ”Măsurile propuse mențin cerințele esențiale de siguranță rutieră, dar reduc sarcina administrativă și presiunea logistică asupra fermierilor și asupra Registrului Auto Român, prin extinderea intervalului inspecției tehnice periodice la 5 ani pentru tractoarele agricole și forestiere așa cum se prctică în Ungaria și alte state. Numărul redus de stații ITP autorizate pentru aceste vehicule generează, în prezent, dificultăți semnificative în respectarea termenelor.

    Din punct de vedere economic, modificările propuse conduc la reducerea costurilor directe suportate de fermieri, la diminuarea timpului pierdut pentru deplasări la stațiile ITP și la creșterea eficienței activităților agricole în perioade critice, precum semănatul și recoltatul. Exceptarea utilajelor agricole tractate fără sisteme proprii de frânare sau iluminare, utilizate exclusiv în scop agricol, evită costuri nejustificate pentru echipamente cu utilizare sezonieră, cu menținerea condițiilor necesare pentru asigurarea siguranței rutiere”, se argumentează în solicitarea transmisă senatorilor din cadrul Comisiei de agricultură.

    Fermierii cer ca tractoarele să fie incluse la vehicule lente

    O altă solicitare de modificare a legislației în sensul sprijinirii agricultorilor vizează restricțiile privind viteza de circulație. Astfel, fermierii cer ca și tractoarele și utilajele agricole tractate să fie încadrate în categoria de vehicul lent, care ar urma să fie aibă următoarea definiție: ”vehicul cu viteza maximă constructivă de până la 40 km/h inclusiv, inclusiv tractoarele agricole sau forestiere, remorcile destinate a fi tractate de tractoarele agricole sau forestiere, precum și mașinile autopropulsate, cu excepția vehiculelor cu două sau trei roți și a cvadriciclurilor.”

    ”Circulația tractoarelor agricole și forestiere pe drumurile publice are un caracter secundar și limitat, acestea fiind utilizate, în medie, aproximativ 20–25 de zile pe an pentru deplasări strict funcționale. Viteza constructivă redusă diminuează riscul de accidente generate de viteză. Tractoarele de producție românească aveau, în mod tradițional, o viteză maximă de circa 25 km/h și erau încadrate în categoria vehiculelor lente. Tractoarele moderne ating viteze de până la 40 km/h, prag utilizat și în alte state membre ale Uniunii Europene pentru definirea acestei categorii de vehicule.

    Propunerile formulate au la bază practica europeană, unde vehiculele lente sunt definite printr-o viteză maximă constructivă de până la 40 km/h și includ tractoarele agricole sau forestiere, remorcile acestora și mașinile autopropulsate. Alinierea la aceste standarde contribuie la armonizarea legislației naționale și elimină diferențele de tratament față de fermierii din alte state membre”, au argumentat reprezentanții AAC.


    Te-ar mai putea interesa

    Oierii din ROMOVIS cer demisia conducerii ANSVSA și intervenția premierului Bolojan și a președintelui Dan pentru deblocarea exporturilor de ovine România, singura pedepsită! La sute de focare, în Bulgaria și Grecia exportul oilor a fost interzis doar local Mirajul Chinei pe piața laptelui: 14 fabrici autorizate, niciun contract. Modelul Bulgariei, replicat în România? Exclusiv: Exportul de ovine din România a fist blocat! Decizia, luată de un oficial din Spania, țară care va prelua contractele oierilor români Rareș Bogdan: „Blocarea exporturilor de oi din România servește pe tavă Spaniei contracte uriașe”

    Ultimele știri

    Terracalco 95: soluția ignorată care îți poate crește producția cu până la 40% și îți reduce costurile la jumătate ”V-am dus în excursii și voi așa îmi răspundeți?” Florin Deznan, în insolvență cu RDF, este supărat că fermierii îi cer banii în avans pentru cereale Cad primele capete în scandalul exporturilor de ovine! DNA a descins la DSVSA Arad. Inspectori veterinari, suspectați că au ascuns un focar de boală la oi Piața cerealelor, la zi – prețuri. România, în plin recoltat la orz, se menține lider la exporturi