AAC, după protestul cu 10.000 de fermieri la Bruxelles: Solicităm doar păstrarea actualelor condiții!
Roxana Dobre -
Fermierii au tras atenția la protestele din 18 decembrie care au avut loc la Bruxelles, asupra necesității readucerii ca prioritatea zero a producției de hrană, finanțarea corespunzătoare cel puțin la nivelul actual completat cu rata inflației și fără constrângeri suplimentare care să impună creșterea costurilor de finanțare pentru fermierii din UE față de cei din state terțe. De asemenea, bugetul pentru extinderea UE, înarmare și apărare trebuie să rămână în secundar față de producția de hrană și securilatea alimentară a UE asigurată de fermieri și mediul rural, a transmis Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC).
AAC a transmis astăzi, luni – 22 decembrie printr-un comunicat că protestul organizat de COPA-COGECA a fost unul pașnic, la care au participat peste 10.000 fermieri cu circa 50 tractoare și au fost prezenți și circa 80 de fermieri din România. Conform sursei citate, chiar dacă după protest a avut loc o întâlnire cu Președinta Comisiei Europene, Președintele Consiliului UE și 8 Comisari europeni în care au vorbit frumos și încercat să manipuleze spunând cât de de roz este situația, așteptăm faptele să vorbească de la sine, prin ceea ce vor face autoritățile europene în următoarea lună.
AAC: Solicităm doar păstrarea actualelor condiții
Asociațiile de agricultori au reiterat și au solicitat doar păstrarea actualelor condiții și nu completarea acestora cu noi constrângeri/perturbări cauzate de MERCOSUR, CBAM – Mecanismul de Ajustare la Frontieră pentru Carbon, Fondul Unic, Reducerea bugetului pentru agricultură și investiții.
”Dacă se mențin condițiile actuale, nu avem nevoie de sprijin suplimentar din partea Guvernului. În caz contrar, ca urmare a deciziilor impuse de la Bruxelles și asumate de conducerea statului român, cu efecte negative asupra fermierilor, producției de hrană, securității și siguranței alimentare a României, generate de semnarea acordului MERCOSUR, de celelalte acorduri comerciale, de introducerea CBAM, Mecanismul de taxare a carbonului la graniță pentru fertilizanți, începând cu 1 ianuarie 2026, de dizolvarea Politicii Agricole Comune în Fondul Unic și de reducerea fondurilor alocate agriculturii și dezvoltării rurale în perioada 2028–2034 față de 2021–2027, va fi necesară compensarea de către statul român, din fondurile tuturor cetățenilor, prin ajutoare de stat consistente, fiind obligatorie constituirea unor rezerve bugetare în acest sens, începând cu bugetul anului 2026”, se arată în comunicat.
AAC mai avertizează că agricultura și securitatea alimentară a UE sunt în pericol. ”Actuala Comisie Europeană, în ansamblul său, este cea mai puțin transparentă de până acum. Ni se prezintă documente redactate în cadrul diverselor sale structuri, în mod nedemocratic și opac, fără consultări prealabile. Nu așa funcționează lucrurile în lumea noastră normală. Mai mult, Comisia Europeană, condusă de președinta Von der Leyen, ne sfidează și se preface că nu ne aude când spunem că noul cadru multianual și noua PAC nu corespunde deloc nevoilor agricultorilor și cooperativelor. Vrem să ne recuperăm structura PAC, cu un buget echitabil, aliniat la rata inflației, punct. Aceste noi reglementări distrug suveranitatea alimentară europeană. Trebuie analizate toate acordurile comerciale și impactul cumulat al acestora. Ne afectează inclusiv direct, prin faptul că odată închisă piața pentru produse din UE, acestea vor năvăli mult mai agresiv asupra celorlalte state membre, așa cum este cazul României. Ele reduc producția internă, fac Europa dependentă de țările străine și pun în pericol securitatea alimentară a cetățenilor săi. Este o nebunie strategică pentru care vom plăti cu toții”, a mai transmis Alianța.
AAC a făcut referire și la mediul politic din România care trebuie să susțină fermierii. ”Nu avem nevoie de aceeași categorie de conducători, politicieni și funcționari în România care nu țin cont deloc de nevoile și suferința agricultorilor și populației. În cazul în care nu se înțelege și ia toate măsurile necesare în acest sens vor fi și la noi proteste de mare amploare până se vor îmbunătății lucrurile și povara creată de ei, va fi suportată în primul rând de politicieni și doar în subsidiar de populație și agenții economici privați autohtoni. Politicieni trebuie întâi să facă analize de impact economic, de mediu și sociale, să se consulte cu factorii relevanți și abia apoi să ia decizii, să și le asume public și răspundă pentru faptele lor, inclusiv cu consecințe financiare. Agricultorii europeni, inclusiv cei din România, au cerut doar menținerea condițiilor actuale. În absența unor soluții concrete, situația dificilă în care se află fermierii, ce riscă să fie agravată prin impunerea de noi constrângeri și reduceri de fonduri, îi va determina să continue protestele și în România, în săptămânile următoare. Dorim să prevenim aceste evoluții, însă acest lucru presupune implicarea, susținerea, asumarea concretă și suportarea consecințelor din partea lor”, arată sura citată.
Ce ar urma să însemne pentru fermieri aplicarea Mercosur
În numele fermierilor și al cooperativelor din România, reprezentați prin organizațiile membre ale Alianței pentru Agricultură și Cooperare (AAC) – Federația Națională PRO AGRO, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – LAPAR, Uniunea Națională de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – UNCSV și Asociația Forța Fermierilor – AFF, considerăm că se impun unele clarificări în contextul Acordului Mercosur:
La nivelul specialiștilor din cadrul AAC s-a ajuns la concluzia că nici fermierii, cu precădere cei mici și mijlocii, nici publicul larg, consumatorii, nu au beneficiat de o informare corectă cu privire la prevederile Acordului Mercosur, dar mai ales cu privire la consecințele acestuia.
Se impune o campanie de informare, mai ales după participarea delegației AAC la protestul din 18.12.2025 din Bruxelles, unde este evident că fermierii din alte state comunitare au o cunoaștere și înțelegere mult mai aprofundată a Acordului și a implicațiilor acestuia, spre deosebire de cei din România.
Acordul UE–Mercosur, finalizat în 2019 după două decenii de negocieri, este un pact comercial între Uniunea Europeană și blocul Mercosur, format din Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay. Acordul a generat dezbateri semnificative din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, în special defrișările din Amazon, precum și din cauza presiunilor concurențiale pe care le-ar putea exercita asupra sectorului agricol al UE.
Mercosur a fost de acord să liberalizeze 93% din liniile sale tarifare pentru importurile agroalimentare din UE. UE va liberaliza 82% din importurile agricole. Restul importurilor vor fi supuse unor angajamente de liberalizare parțială, inclusiv contingente tarifare pentru cele mai sensibile produse, cu excepția unui număr minim de produse: carne de vită, carne de pasăre, carne de porc, zahăr, etanol, orez, miere și porumb dulce.
Una dintre cele mai contestate chestiuni din acest acord în UE este creșterea contingentelor tarifare pentru carnea proaspătă și congelată provenită din Mercosur.
Se prevede un tarif preferențial de 7,5% pentru 99.000 de tone echivalent carcasă pe an, împărțite în 55% produs proaspăt și 45% produs congelat. Liberalizarea totală urmează să fie realizată în termen de 6 ani de la intrarea în vigoare a acordului.
Înainte de acord, Mercosur beneficia de acces preferențial pe piața UE prin două contingente individuale:
- acces cu un tarif de 20% pentru 46.800 de tone de carne proaspătă în cadrul contingentului Hilton;
- acces fără taxe vamale pentru 20.000–25.000 de tone în cadrul contingentului „fără hormoni”.
După acord, exportatorii de carne de vită din Mercosur vor avea următorul acces pe piața UE:
- acces fără taxe vamale pentru 46.800 de tone în cadrul contingentului Hilton;
- un nou contingent de 54.450 de tone cu un tarif în contingent de 7,5% pentru carnea de vită proaspătă;
- posibil încă 10.000 de tone prin contingentul „fără hormoni”.
O schimbare notabilă este faptul că toate exporturile din cadrul contingentului Hilton (carne de înaltă calitate) vor avea tarif 0%. Argentina este țara cu cea mai mare cotă Hilton (29.500 de tone) și plătea anterior un tarif de 20% pentru a vinde în Europa în cadrul acestui contingent. Numai în Argentina, se estimează că eliminarea tarifului pentru contingentul Hilton va aduce anual aproximativ 70 de milioane USD în lanțul național al cărnii.
Contrar evaluării fostului comisar Hogan și reafirmării actuale a acestor argumente de către Comisia Europeană, pentru sectorul agricol al UE, acordul cu Mercosur nu este unul echilibrat, chiar dacă există câștiguri importante pentru lactate, vin, produse procesate și protecția indicațiilor geografice. Dincolo de concesiile privind accesul pe piață, problema-cheie rămâne diferența dintre standardele de producție și concurența neloială care ar putea apărea. Importul de bunuri produse la standarde mai scăzute de mediu, muncă și siguranță alimentară ar crea condiții de concurență inechitabile pentru fermierii europeni și ar pune în pericol modelele noastre de producție.
Aceste date sunt importante pentru a avea o imagine de ansamblu din care rezultă că atât fermierii, cât și consumatorii vor fi afectați. Fermierii se vor confrunta cu noi provocări care le vor afecta profitabilitatea. Amintim că România a ajuns, în urma unor eforturi semnificative, să dețină poziții de top la exporturile de cereale, dar și de caprine, bovine, ovine și păsări, având totuși sectoare în realǎ dificultate provocatǎ de pasivitatea statului în a lua decizii ferme precum cel al suinelor.
Fermierii sunt nevoiți să respecte reguli dure și costisitoare privind protecția mediului, bunăstarea animalelor, utilizarea restricționată a erbicidelor și pesticidelor, precum și costuri ridicate cu forța de muncă, taxe și impozite, existând riscul ca fermele care nu dispun de suficiente resurse să devină neprofitabile. Scăderea producției interne a României reprezintă o amenințare la adresa securității alimentare. Dacă se vor restricționa livrările de alimente din afara țării, din diverse motive – iar ultimii ani au demonstrat cu prisosință că acest risc există – producătorii români nu vor mai putea asigura decât parțial necesarul intern.
Consumatorii vor avea acces la unele produse posibil mai ieftine, însă cu siguranță de o calitate net inferioară, care nu respectă standardele UE. De asemenea, există riscul de a nu mai avea acces la produse românești, așa cum se întâmplă în prezent, iar în cazul unei limitări a livrărilor de alimente poate apărea chiar riscul de penurie alimentară.
AAC, cu eforturi logistice și financiare considerabile, a participat la toate grupurile de lucru, la întâlniri cu europarlamentari la Bruxelles, precum și la proteste în capitala Belgiei sau la Strasbourg.
AAC a participat în mod pașnic inclusiv la protestele de amploare din data de 18.12.2025 din Bruxelles și împărtășim revolta și nemulțumirea colegilor de breaslă din celelalte state comunitare.
Am ales să acționăm astfel alături de Copa-Cogeca, cea mai mare organizație de reprezentare a intereselor fermierilor europeni, ai cărei membri suntem, poziția Copa-Cogeca fiind clar împotriva semnării Acordului Mercosur în această formă și în baza analizei de impact atașată.
Am fost surpinși și preocupați de declarația domnului Președinte Nicușor Dan, care a afirmat că, în urma discuțiilor cu fermierii, consideră că „rezervele au fost depășite” cu privire la Acordul Mercosur. AAC sau organizațiile sale membre nu au participat la nicio discuție care să fi condus la o poziție favorabilă acestui acord. Menționăm că AAC este fondată de organizații profesionale reprezentative la nivel național, prin Decizia Tribunalului București.
Reiterăm îndemnul nostru către domnul Președinte Nicușor Dan pentru o analiză mai profundă a prevederilor și implicațiilor acestui acord, precum și solicitarea de a avea o discuție aplicată, la care să participe atât membri ai comunității academice, cât și fermieri performanți și experimentați.
Îndemnăm, de asemenea, fermierii să se informeze cât mai cuprinzător cu privire la Acordul Mercosur, deoarece vor fi necesare măsuri semnificative în fermele lor.
