• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Oierul Alexandru Tămaș: ”Hrănesc animalele cu boabe de porumb, pentru mărunțire ar trebui noi investiții”

    Angelica Lefter -

    Crescătorii de animale folosesc deseori porumbul în procesul de îngrășare a acestora. Dacă pentru bovine porumbul trebuie mărunțit, ovinele îl pot consuma atât boabe, cât și măcinat. Anul trecut, porumbul, care s-a făcut, a avut parte de umiditate mare, iar fermierii au avut probleme în depozitarea lui pentru că risca să se strice și astfel să nu mai fie util în hrana animalelor.

    Oierul Alexandru Tămaș sau Sandu, cum mai este numit de prieteni, deține 600 de ovine din rasa Țurcană Brează, în comuna Cornești, județul Cluj. El a depozitat ani de-a rândul porumbul în silobaguri, iar acesta s-a menținut bun pentru hrana animalelor. Anul acesta, situația n-a mai fost chiar una tipică deoarece boabele au avut un aport mare de umdiditate și depozitarea în silobag risca să transforme hrana animalelor în mucegai.

    Citiți și: Cum a depozitat oierul Alexandru Tămaș porumbul pentru oile sale

    Momentul în care oile din ferma lui Alexandru Tămaș sunt încărcate spre a fi vândute

    Ovinele consumă boabele de porumb întregi, mărunțirea ar ajuta, dar ferma nu are capacitate de procesare

    Alexandru Tămaș preferă să ofere porumbul boabe oilor sale, pentru că mărunțirea și amestecul cu altă hrană ar fi indicate, dar ridică și costurile, după cum a explicat pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO.

    ”Porumbul recoltat anul acesta nu a fost uscat și nu l-am putut depozita în silobag pentru că ar fi mucegăit, așa că l-am depozitat în saivan, unde avem amenajat un loc special. Noi am fost mulțumiți, în silobag s-a păstrat foarte bine porumbul, dar acum aceasta este situația, trebuie să fie uscat mai întâi. Hrănesc ovinele cu boabe întregi de porumb, pentru mărunțire ar trebui noi investiții. Normal, în hrana oilor, trebuie făcut porumbul ca la vacile de lapte, pus poate și siloz, după ce fată, dar dacă n-am fi săraci, poate ar fi mai bine. Noi le dăm boabele întregi, nu le măcinăm. Ar fi mai bine să le dau un amestec, mălai cu siloz, aș ține și mai mult din cantitatea de porumb, dar din păcate ne costă mult măcinatul, depozitatul, un utilaj special de mărunțire. Acum zece ani când am făcut saivanul nu l-am gândit așa, iar acum trebuie investiții mai mari”, a mărturisit tânărul oier, care a subliniat că deocamdată nu i-au intrat nici subvențiile pentru animale sau pășun pe anul care tocmai a trecut.

    Boabele nu au fost depozitate în silobag în acest an din cauza umidității mari

    Alexandru Tămaș a mai spus că mai mulți fermieri din șară au fost interesați de metoda sa de a ține boabele de porumb în silobag, o merodă care nu a dat greș.

    ”M-au mai întrebat oameni interesați de cum păstrez porumbul în silobag, dar le-am spus că anul acesta nu s-a putut. Mălaiul (nr. reg. porumbul) a avut anul acesta o umiditate mare și chiar dacă sunt acele ușițe de verificat cu o tijă specială, boabele pot să mucegăiască în interior dacă au umiditate peste 20%. La o umiditate de 17-18%, boabele au stat foarte bine în silobag. Folosim porumbul în hrana ovinelor, dar toate lucrurile costă și nu le putem mărunți. Dacă iei împrumut, nu ai nicio siguranță, nu știi cum evoluează prețul la lapte sau la miei”, a adăugat fermierul.

    Citiți și: Hrana animalelor, din ce în ce mai scumpă. Unii crescători renunță la o parte din efective înainte de a intra în iarnă

    Oieritul în familia lui Alexandru Tămaș (Sandu), o tradiție din tată în fiu

    Oierul Alexandru Tămaș: ”Încercăm să fim gospodari, dar statul nu ne prea ajută”

    Oierul clujean a subliniat că deține 12 hectare de teren pe care îl cultivă cu porumb. În mare, a fost mulțumit de producția din acest an, însă ar aștepta mai mult sprijin de la autorități, subvenții mai mari și oferite la timp.

    ”Noi încercăm să fim gospodari, arăm, punem oile, apoi semănăm cu lucernă, cu porumb, ce ne trebuie. Dacă și statul ne-ar ajuta, am fi mult mai mulțumiți. Nu sunt foarte bun la politică, dar în primul rând că subvenția ar trebui dată corect, pe producție, să fie dată celor care își doresc să avanseze, care vor să facă proiecte. Trebuie create niște condiții, să avem stabilitate, să putem să ne bazăm pe prețul la oi, la lapte”, a menționat Alexandru Tămaș, fermier din județul Cluj, pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO.



    Urmărește știrile Agrointeligența și pe
    Google News, Facebook, LinkedIn, X, YouTube și TikTok

    Te-ar mai putea interesa

    Disperarea unui primar în lupta cu un crescător de vaci. ”Le ține fără apă, înfometate. Nicio amendă nu îl sperie” AFIR a publicat un nou ghid: 200.000 de euro/beneficiar pentru investiții neproductive la nivel de fermă Adrian Dumitrică, fermier: Primăria nu-mi înregistrează contractele de arendă pentru că proprietarii figurează cu datorii la impozite Cum a devenit munca unei familii care trăiește din agricultură, bătaia de joc a unui cioban: ”Legea îl apără” Inginer agronom: De 7 luni nu mi-am găsit loc de muncă la o fermă. Agricultura trece printr-o reformă

    Ultimele știri

    Calamitate naturală în fermă – patru pași pentru a obține despăgubiri. Termene, acte necesare Regulament nou privind comercializarea cărnii de pasăre în UE. Standarde de ambalare și etichetare ANSVSA face demersuri pentru accesul produselor agricole românești pe piața chineză Raportul ANF, contestat de Eco Ruralis și Romapis: ”Controalele vizează țăranii și micii producători de legume. Marii fermieri, protejați!” Căpșunile, piersicile, merele și perele – fructele la care s-au depistat reziduuri de pesticide peste limita admisă