Temperaturile la care îngheață culturile în câmp. Prag de îngheț pentru grâu, orz sau rapiță

Toleranța la frig la a culturilor agricole – grâu de toamnă, rapiță și orz de toamnă. În funcție de tipul culturii, plantele reacționează diferit la fluctuațiile de temperatură. Determinarea momentului în care apar daunele nu este simplă, deoarece sunt implicați mai mulți factori. Un consilier specializat în culturi explică ce este important și care ar fi limita negativă la care ar putea supraviețui cerealele și rapița pe timp de iarnă.
Temperaturile pe care culturile de câmp le pot suporta iarna depind, printre altele, de faptul dacă acestea sunt în creștere sau dacă au fost deja călite. Plantele pot fi călite și pregătite pentru îngheț.
Iarna în câmp: Cum se protejează plantele de îngheț
Culturile de câmp își pot produce propria protecție împotriva înghețului în interiorul celulelor. Pe măsură ce temperaturile scad în toamnă, hormonii proprii ai plantei, citokinina și acidul abscisic (un hormon vegetal), stimulează această protecție împotriva înghețului. Celulele plantei încep apoi să acumuleze glucoză, sau zahăruri, în celulele lor, formându-se și compuși proteici, care îngroașă seva celulară. Acest lucru scade punctul de îngheț din interiorul celulelor.
În plus, planta își încetinește metabolismul. Dacă orzul se îngălbenește toamna și iarna, nu înseamnă automat că a suferit daune din cauza înghețului, explică Dominik Neumeier, consilier pentru culturi la NU Agrar. Motivul este că creșterea este restricționată din cauza descompunerii clorofilei. Fermierii pot sprijini procesul de întărire a plantei doar abținându-se de la orice acțiuni din toamnă care împiedică această întărire sau provoacă indirect daune. Rezistența la iarnă este îmbunătățită de cupru și bor. Atunci când sunt aplicați toamna, acești doi nutrienți au un efect pozitiv asupra stabilității peretelui celular.
Citește și: Sulfoprill – îngrășământul aplicat și în perioadele de îngheț, pentru a asigura succesul culturii de rapiță
La ce temperaturi pot rezista culturile arabile
Cerealele în creștere sunt mai puțin rezistente la îngheț decât cele care s-au călit deja și au trecut prin procesul de vernalizare. De asemenea, se are în vedere o perioadă de ger prelungită pe mai multe zile și nopți. De obicei, se monitorizează atent culturile dacă perioadele de ger de -10 grade Celsius depășesc patru zile sau dacă se înregistrează temperaturi sub -20 de grade Celsius pe durata unei nopți.
Pragul de îngheț pentru orzul de toamnă este la temperaturi de până la -10, chiar 12 °C, în lipsa unui strat de zăpadă.
Grâul și secara, pe de altă parte, sunt mai rezistente și pot rezista la temperaturi la -15 – -18 °C. Cu toate acestea, rezistența la iarnă depinde și de soi: -12 °C este suficient pentru soiurile de grâu mai sensibile, însă sunt soiuri care rezistă la temperaturi de peste -20 de grade Celsius.
Pragul de îngheț al rapiței se situează între cea a orzului și a grâului, cu condiția ca punctul de creștere să nu se fi ridicat încă de la sol. Odată ce punctul de creștere se înalță, riscul de daune provocate de îngheț la rapiță crește.
Anul acesta însă, plantele sunt deja călite, deoarece temperaturile au scăzut lent în decembrie. În această stare călită, plantele pot rezista la temperaturi cu 5-8 grade mai scăzute.

Cele mai vulnerabile culturi la îngheț
Amploarea pagubelor nu este determinată exclusiv de temperaturile minime. Severitatea pagubelor depinde și de stadiul de dezvoltare al plantei și de gradul de adaptare la îngheț.
Deosebit de vulnerabile sunt culturile de cereale semănate timpuriu și foarte timpuriu, plantele aflate în stadiul de inel dublu – tranziția de la dezvoltarea vegetativă la cea generativă (formarea spiculelor) – și plantele semănate prea adânc, care și-au împins nodurile de încolțire în sus.
Fermierii mai predispuși la pagube
Locația are, de asemenea, o influență decisivă asupra pagubelor cauzate de îngheț. Riscul este mai mare pe solurile afânate, nisipoase și pe solurile bogate în humus, cum ar fi cele găsite pe sau în apropierea fostelor pajiști.
Citește și: La ce temperaturi se pot face tăieri la pomi iarna
Acest lucru este cauzat de faptul că humusul leagă cuprul, făcându-l mai puțin disponibil plantelor. Acest lucru are un impact negativ asupra stabilității peretelui celular. În schimb, pagubele tind să fie mai puțin severe pe terenurile cu soluri grele.









