Calamitate naturală în fermă – patru pași pentru a obține despăgubiri. Termene, acte necesare
Roxana Dobre -
Pentru o informare cât mai eficientă a fermierilor cu privire la modalitatea prin care pot fi despăgubiți, în cazul producerii unor fenomene meteorologice extreme care pot afecta și calamita producțiile agricole, vă prezentăm un material realizat de către Direcția Agricolă Județeană Caraș-Severin care clarifică unele aspecte legate de activitățile desfășurate de fermieri și reprezentanții instituțiilor publice implicate în constatarea, evaluarea și acordarea de despăgubiri pentru culturile agricole calamitate. În continuare, explicăm cine are dreptul la despăgubiri în caz de calamitate naturală, ce documente trebuie depuse și cum se obține efectiv ajutorul financiar.
În ultimii ani, fenomenele extreme – secetă, grindină, inundații, îngheț sau căderi de zăpadă – au afectat grav culturile agricole din toată țara. În astfel de situații, fermierii pot beneficia de despăgubiri acordate de stat, prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și APIA, dacă îndeplinesc anumite condiții legale.
Care sunt calamitățile naturale din sectorul agricol, conform legislației
În România sunt recunoscute ca fenomene naturale de risc agricol:
• seceta;
• inundațiile;
• grindina și ploile torențiale;
• înghețul de primăvară sau toamnă;
• furtunile și vânturile puternice;
• alunecările de teren;
• incendiile provocate de cauze naturale (trăsnet);
• distrugeri provocate de căderi de zăpadă
De reținut că, pentru a fi recunoscută calamitatea, ea trebuie să fi produs pagube semnificative asupra culturilor și să fie constatată oficial de o comisie de specialitate.
Ce fermieri pot fi despăgubiți în urma calamităților naturale
Au dreptul la despăgubiri în urma calamităților naturale:
– proprietarii de terenuri agricole afectați de fenomene naturale;
– arendașii / fermierii care exploatează legal terenul (în baza unui contract de arendă înregistrat la primărie);
– asociațiile agricole și cooperativele;
– persoanele juridice care desfășoară activități agricole.
Pentru a fi despăgubiți fermierii, terenurile afectate trebuie să fie înregistrate la APIA și declarate în cererea unică de plată.
Cum se constată pagubele și cine face verificările în cazul calamităților naturale în agricultură
Procedura de constatare a calamității începe la nivel local, imediat după producerea fenomenului:
Pasul 1 – Sesizarea primăriei. Fermierul depune o cerere scrisă la primărie, solicitând constatarea pagubelor. Atenție, această cerere trebuie depusă cât mai repede de la producerea calamității. În anumite situații, așa cum este cazul secetei, există termene clare în care fermierii pot face aceste înștiințări, în funcție de tipul culturilor agricole.
Pasul 2 – Activitatea primăriei
Comitetele locale pentru situaţii de urgenţă , compuse din:
– președinte (primar);
– vicepreședinte ( viceprimar);
– secretar (secretarul general al UAT);
– membri ( reprezentanţi ai serviciilor publice şi ai principalelor instituţii din unitatea administrativ-teritorială respectivă, precum şi conducători/reprezentanţi ai operatorilor economici din sectorul agricol, filialelor, sucursalelor ori punctelor de lucru locale, potenţial a fi afectaţi).
Desfășoară activițile stabilite perin legislatia în vigoare, și asigură, împreună cu secretarul comitetului local pentru situaţii de urgenţă, întocmirea şi transmiterea rapoartelor operative, în maximum 24 de ore de la declanşarea evenimentului, către Centrul operaţional din cadrul inspectoratului pentru situaţii de urgenţă judeţean şi către Grupul de suport tehnic pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de fenomene meteorologice periculoase.
Pasul 3 – Constatarea pagubelor
Prefectul județului (care este și președintele Comitetului Județean pentru situații de urgență) numește prin ordin de prefect Comisiile de constatare și evaluare a pagubelor în culturile agricole, formate din:
– reprezentanți ai primăriei;
– reprezentantul APIA;
– reprezentantul Direcției Agricole Județene.
Aceștia efectuează inspecția pe teren și completează procesul-verbal de constatare, care conține:
– suprafața afectată (ha);
– tipul culturii;
– gradul de afectare (peste 30% din suprafață – prag minim);
– cauzele și data evenimentului.
Procesele verbale se întocmesc până la datele stabilite de legislația în vigoare, se comunică prin grija secretariatelor comisiilor de constatare către comitetul local pentru situații de urgență, iar după semnarea de către președintele comitetului local pentru situații de urgență, secretariatele transmit câte un exemplar comisiilor și producătorului agricol.
Pasul 4 – Centralizarea datelor
Procesul-verbal este transmis Comisiei județene pentru situații de urgență, apoi la Direcția Agricolă Județeană (DAJ), care trimite un raport centralizator la Centrul operativ pentru situații de urgență din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale .
Valoarea despăgubirilor în caz de calamitate naturală
Despăgubirile se calculează pe baza pierderilor de producție și a nivelului mediu de venit stabilit prin ordin MADR pentru fiecare cultură:
Valorile pot fi actualizate anual prin hotărâre de guvern, în funcție de bugetul disponibil și nivelul pagubelor declarate.
Cum se obțin despăgubirile efectiv
– După validarea centralizării de către MADR, se publică ordinul de plată a despăgubirilor;
– Fermierul depune la APIA / Direcția Agricolă, după caz, cererea de plată, însoțită de:
– procesul-verbal de constatare;
– actele de proprietate / arendă;
– copie act de identitate / CUI;
– extras de cont bancar activ;
APIA sau DAJ efectuează verificări și dispune plata despăgubirii în contul fermierului. Termenul mediu de plată este de 60–90 de zile de la aprobarea finală a listei beneficiarilor.
Greșeli frecvente care duc la pierderea despăgubirilor:
- Întârzierea sesizării primăriei conduce la pierderea dreptului de constatare;
- Lipsa contractului de arendă sau a titlului de proprietate face ca cererea Cererea respinsă;
- Suprafețe neînregistrate la APIA conduce la neeligibilitate;
- Gradul de afectare sub 30% face ca fermierul să nu beneficieze de despăgubiri;
- Lipsa contului bancar valid conduce la întârzierea plății.
