Raportul ANF, contestat de Eco Ruralis și Romapis: ”Controalele vizează țăranii și micii producători de legume. Marii fermieri, protejați!”
Roxana Dobre -
Asociația Eco Ruralis și Federația ROMAPIS au transmis o scrisoare deschisă, către mai multe instituții naționale și europene, în vederea semnalării unor disfuncționalități structurale grave în organizarea și implementarea controalelor oficiale privind reziduurile de pesticide în România. Cele două organizații susțin că ”problema este că sistemul de control al pesticidelor este profund dezechilibrat: controalele vizează aproape exclusiv țăranii și micii producători (care cultivă preponderent legume), în timp ce marile exploatații agricole (care cultivă cereale și plante tehnice) sunt verificate superficial”.
Cele două asociații semnalează, în cadrul unei scrisori deschise, că în urma unor date oficiale transmise de Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF), rezultă că instituția s-a axat pe analize de probe în cadrul controlului oficial, prea mult pe legume și prea puțin pe cereale. Acestea consideră că verificările sunt ”discriminatorii” asupra pesticidelor în România, favorizând marile exploatații industriale, deci marii fermieri.
Citiți și: Raport ANF: Cereale cu reziduuri de pesticide – rezultatele controalelor
Asociația Eco Ruralis și Federația ROMAPIS semnalează în scrisoarea deschisă mai multe disfuncționalități structurale grave în organizarea și implementarea controalelor oficiale privind reziduurile de pesticide în România, astfel cum rezultă din analiza Raportului Autorității Naționale Fitosanitare pentru anul 2025, în corelație cu datele oficiale privind structura agriculturii naționale și cu evoluțiile recente din plan juridic.
”Această intervenție nu vizează o simplă critică de oportunitate, ci evidențiază o problemă de conformitate cu principiile și obligațiile României care decurg din dreptul Uniunii Europene, în special în ceea ce privește caracterul proporțional, eficient și bazat pe risc al controalelor oficiale în domeniul siguranței alimentare și al utilizării pesticidelor”, semnalează sursa citată.
Aceasta face trimitere la analiza datelor oficiale care indică faptul că, în anul 2025, Autoritatea Națională Fitosanitară a analizat 4.092 de probe în cadrul controlului oficial, dintre care:
- Legume: 3.059 probe (≈74,8% din total);
- Fructe: 914 probe (≈22,3%);
- Cereale: doar 119 probe (≈2,9%).
”Prin urmare, și în anul 2025, peste 97% din activitatea de control a ANF este concentrată asupra unui sector care reprezintă sub 4% din suprafața agricolă a României. Raportarea acestor date la realitatea agricolă conduce la o concluzie care nu poate fi ignorată: din datele Ministerului Agriculturii sectorul cerealier și al plantelor tehnice ocupă aproximativ 6 milioane de hectare, reprezentând peste 70% din suprafața arabilă a României, în timp ce legumele sunt cultivate pe aproximativ 220.000 de hectare, adică sub 3%. Cu toate acestea, intensitatea controalelor raportată la suprafață arată că se efectuează aproximativ 1.360 de controale la 100.000 de hectare de legume, față de aproximativ 2 controale la aceeași suprafață de cereale. În termeni concreți, un hectar de legume este de aproape 700 de ori mai controlat decât un hectar de culturi cerealiere”, se mai precizează în scrisoare.
Aceeași sursă mai arată că gravitatea acestei situații este amplificată în contextul utilizării pesticidelor în România. ”Timp de aproximativ 12 ani, Ministerul Agriculturii a autorizat, prin derogări succesive, utilizarea neonicotinoidelor – substanțe interzise la nivelul Uniunii Europene din cauza impactului lor asupra polenizatorilor, biodiversității și mediului, fapt care a condus inclusiv la declanșarea unei proceduri de infringement împotriva României. Aceste derogări au vizat în mod direct culturile de porumb și floarea-soarelui, adică exact acele culturi dominante în agricultura națională și care, în mod paradoxal, rămân cele mai puțin supuse controalelor”, se mai subliniază în document.
Măsuri solicitate de cele două asociații
Asociația Eco Ruralis și Federația ROMAPIS solicită, în mod concret, adoptarea următoarelor măsuri:
- Revizuirea Programului național de monitorizare a reziduurilor de pesticide în legume, fructe și cereale din producția internă în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 396/2005, pentru anul 2026, astfel încât distribuția controalelor să fie fundamentată pe proporția suprafețelor cultivate și pe o evaluare reală a riscurilor, inclusiv a celor asociate utilizării pesticidelor interzise.
- Includerea explicită și prioritară a culturilor de porumb și floarea-soarelui în planurile de control, în special în contextul utilizării istorice și potențial ilegale a neonicotinoidelor.
- Solicitarea de clarificări oficiale și complete privind finalizarea procesului (coordonat de ANF și MADR) de revizuire a Planului Național de -Acțiune privind diminuarea riscurilor asociate utilizării produselor de protecție a plantelor, inclusiv publicarea formei finale și a documentației aferente, având în vedere că procesul desfășurat în anul 2025 a fost încheiat în luna iulie într-un mod abrupt și netransparent, fără informarea membrilor grupului de lucru desemnat să pregătească prima versiune a Planului.
- Dezvoltarea unui sistem funcțional de trasabilitate a semințelor tratate cu pesticide și a utilizării pesticidelor, cu participare instituțională și cetățenească inclusivă, care să permită identificarea și sancționarea utilizărilor ilegale.
- Publicarea transparentă și detaliată a datelor privind controalele efectuate, inclusiv criteriile de selecție a probelor și distribuția acestora pe culturi și regiuni.
- Sesizarea și implicarea instituțiilor competente, inclusiv a Corpului de Control al Guvernului și a Comisiei Europene, în vederea evaluării conformității sistemului de control a pesticidelor din România.
”Prezenta scrisoare deschisă reprezintă un apel ferm la respectarea principiilor de legalitate, proporționalitate și eficiență în exercitarea atribuțiilor de control, precum și la protejarea reală a sănătății publice, a mediului și a interesului general. În absența unor măsuri corective rapide și efective, există riscul perpetuării unui sistem de control care nu doar că este ineficient, dar contribuie la menținerea unor practici contrare statului de drept, siguranței alimentare și dreptului Uniunii Europene”, mai arată sursa citată.
Instituțiile căre care a fst transmisă scrisoare sunt:
- Președinția României
- Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
- Autoritatea Națională Fitosanitară – inclusiv în atenția Poliției Fitosanitare
- Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor
- Garda Națională de Mediu
- Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate
- Ministerul Sănătății
- Institutul Național de Sănătate Publică
- Corpul de control al Primului Ministru
- Parlamentul României
- Comisia Europeană – DG SANTE
- Parlamentul European
- Reprezentanța Permanentă a României la Uniunea Europeană
- Centrul Național de Monitorizare a Riscurilor din Mediul Comunitar.
