AAC – dialog strategic la Administrația Prezidențială pentru viitorul agriculturii românești. 8 subiecte importante pentru fermieri
Oana Timar -
O delegație a Alianței pentru Agricultură și Cooperare (AAC), a participat astăzi, miercuri – 24 februarie, la o întâlnire de lucru la Palatul Cotroceni. Dialogul, purtat cu consilierul prezidențial Radu Burnete, a vizat teme de importanță critică pentru sustenabilitatea și competitivitatea sectorului agroalimentar românesc, potrivit unui comunicat de presă al AAC.
În deschiderea discuțiilor ce avut loc la Palatul Cotroceni, Matei Titianu, președintele LAPAR, a punctat importanța reprezentării fermierilor români: „Vă vorbesc în dublă calitate, de tânăr fermier și de președinte al unei organizații profesionale a fermierilor, LAPAR, membră în Alianța pentru Agricultură și Cooperare, afiliată la COPA COGECA, cea mai mare organizație profesională a fermierilor europeni.”
Principalele teme prezentate Administrației Prezidențiale au fost:
1. Revizuirea cadrului legislativ privind protecția culturilor (Dosarul Neonicotinoidelor).
Alianța a militat pentru modificarea urgentă a prevederilor articolului 2 din Regulamentele (UE) 2018/783, 784 și 785, referitor la excepții. Matei Titianu a explicat necesitatea acestei intervenții legislative prin prisma realității din teren: „În acest moment, România se află în topul celor mai mari cultivatori de porumb și floarea soarelui la nivel european, iar în lipsa tratamentului la sămânță riscăm să periclităm pozițiile câștigate în timp cu eforturi financiare din partea fermierilor și ale statului român. Din propria experiență, ca urmare a specificului pedo-climatic, Tanymecus dilaticollis proliferează cu o incidență de până la 32 ori mai mare decât pragul economic de dăunare (PED).”
În acest context, propunerea AAC vizează permiterea tratamentului la sămânță în spații deschise atunci când o evaluare oficială, bazată pe monitorizare fitosanitară și date științifice, constată o presiune entomologică sistemică și lipsa unor alternative eficiente de protecție.
2. Adoptarea unei legi speciale a arendei.
A fost subliniată necesitatea adoptării unei legi dedicate, care să prevadă o durată minimă obligatorie a contractului, asigurând astfel predictibilitatea necesară investițiilor pe termen lung. S-a propus, de asemenea, un model de contract-cadru la nivel național, care să stabilească drepturi și obligații clare pentru ambele părți (arendator și arendaș).
3. Schimburile de teren și procesul de comasare.
S-a propus eficientizarea structurii funciare prin schimburi de teren, susținute pe termen scurt prin implementarea unui mecanism de compensare a taxelor notariale, eliminând bariera financiară care blochează în prezent consolidarea terenurilor agricole.
4. Menținerea arhitecturii PAC ca politică distinctă în cadrul bugetului multianual.
Alianța a insistat pentru menținerea celor doi piloni ai PAC și s-a opus plafonării/degresivității care nu prevede deducerea cheltuielilor salariale. Matei Titianu a subliniat că „fermierii sunt cei mai mari angajatori din mediul rural”, iar Liliana Piron, director executiv LAPAR, a detaliat riscurile actualelor propuneri: „Chiar și un tânăr fermier care încasează subvenții de 20.000 de euro va fi afectat de degresivitate, iar atunci când discutăm de plafonare fără deducerea cheltuielilor salariale, practic penalizăm cei mai importanți angajatori din mediul rural. Astfel, fermierii vor fi stimulați să investească în agricultura digitală autonomă, dar cu prețul disponibilizării unei părți din personal.”
5. Mercosur și securitatea națională.
În contextul acordurilor comerciale, Alianța a avertizat că România este direct vulnerabilă la concurența neloială.
„Odată închisă o fermă de creștere a păsărilor sau de bovine, aceasta nu se va mai redeschide, iar acele locuri de muncă sunt pierdute definitiv. Mai devreme sau mai târziu, acest fenomen va afecta grav securitatea alimentară și, implicit, securitatea națională”, a precizat Ștefan Pădure, vicepreședinte PRO AGRO.
”Riscurile pentru sectorul agroalimentar românesc nu pot fi gestionate prin actualele mecanisme de control și intervenție ale tratatului Mercosur. În plus, cred că ar trebui să nu uităm cu atenție la poziția Poloniei țară care a respins actuala formă a tratatului și care, prin reprezentanții guvernului proeuropean Tusk, a adus în discuție exact această concurență neloială pentru fermierii europeni”, a punctat Vlad Macovei, președinte AFF.
6. Deficitul comercial și criza din sectorul suin.
Creșterea porcului este sectorul cu cel mai mare deficit, agravat de Pesta Porcină Africană. Andrei Balaban, președinte ACPR, a subliniat anomalia economică a pieței: „Avem cel mai mic preț la poarta fermei, în condițiile în care suntem importatori masivi, nu exportatori.”
7. CBAM și piața fertilizanților
Administrația Prezidențială a confirmat susținerea pentru poziția fermierilor privind necesitatea corelării mecanismului CBAM cu realitățile economice din sectoarele productive, astfel încât obiectivele climatice să nu afecteze competitivitatea economiei europene.
În cadrul discuțiilor, a fost menționată și deschiderea exprimată pentru analiza suspendării temporare a aplicării CBAM pentru mai multe industrii expuse riscului de pierdere a competitivității, nu doar pentru sectorul agricol.
De asemenea, a fost abordată propunerea Comisiei Europene privind suspendarea temporară, pentru o perioadă de un an, a tarifelor vamale MFN aplicabile unor categorii esențiale de fertilizanți – amoniac, uree, UAN, CAN, AN, MAP și DAP – în limita unui contingent total de 2,743 milioane tone, cu cote distincte pe coduri CN. Originea din Federația Rusă și Belarus este exclusă din acest mecanism.
Având în vedere că tariful MFN pentru amoniac este de 5,5% ad valorem, iar pentru îngrășămintele azotate de 6,5% ad valorem, suspendarea temporară a acestor taxe reprezintă o măsură necesară pentru reducerea presiunii asupra costurilor de producție și pentru menținerea competitivității fermierilor europeni în contextul implementării CBAM.
8. Sistemul național antigrindină și impactul asupra fermierilor
În contextul preocupărilor exprimate de o parte dintre fermieri privind impactul Sistemului Național Antigrindină asupra regimului precipitațiilor și producțiilor agricole, subiectul a fost adus în discuție și în cadrul întâlnirii. Reprezentanții Administrației Prezidențiale au precizat că nu se pronunță asupra controverselor existente în spațiul public.
Opiniile organizațiilor de fermieri sunt diferite pe această temă. La nivelul Alianței pentru Agricultură și Cooperare, susținem menținerea și funcționarea Sistemului Național Antigrindină, ca instrument de protecție a producției agricole în contextul intensificării fenomenelor meteorologice extreme
”Considerăm că această întâlnire a fost mai mult decât o simplă bifă formală de consultare cu fermierii. Temele discutate sunt de maximă actualitate și au o importanță strategică pentru viitorul sectorului agroalimentar din România. Apreciem în mod constructiv faptul că Administrația Prezidențială și-a asumat o serie de angajamente menite să faciliteze dialogul fermierilor cu actorii relevanți din sectorul public și privat, responsabili de dosarele analizate, atât la nivel național, cât și internațional.
Suntem convinși că dialogul din cadrul acestei întâlniri de lucru poate constitui un sprijin real pentru mandatul domnului Președinte în viitoarele negocieri politice, atât formale, cât și informale, în care agricultura și securitatea alimentară trebuie să rămână priorități strategice pentru România.
Salutăm invitația și apreciem cadrul de discuție în care am participat alături de colegii din celelalte structuri asociative. Ne exprimăm disponibilitatea de a continua acest dialog, cu speranța că propunerile noastre vor fi luate în considerare și integrate în procesul decizional”, a declarat despre întâlnire, Mircea Băluță, președintele UNCSV.
Din partea Alianței pentru Agricultură și Cooperare, au participat:
• LAPAR – Matei Titianu – Președinte, Liliana Piron – Director Executiv
• UNCSV – Mircea Băluță – Președinte, Claudiu Soare – Director Executiv Adjunct
• AFF – Vlad Macovei – Președinte, Daniel Radu – Prim-vicepreședinte
• PRO AGRO – Ștefan Pădure – Vicepreședinte, Adrian Balaban – Vicepreședinte
