Veste bună pentru fermieri: Comisia Europeană suspendă timp de un an taxele de import pentru îngrășăminte
Violina Gorcinschi-Jitaru -
Taxele de import pentru îngrășăminte, suspendate pentru susținerea fermierilor. Comisia Europeană a propus suspendarea anumitor taxe pentru importurile de îngrășăminte vreme de un an, pentru a mai reduce costurile de producție ale fermierilor europeni.
Cele mai recente date de la Uniunea Europeană arată o scădere drastică a importurilor de îngrășăminte cu azot în ianuarie. Importurile au scăzut la doar 179.877 de tone, mai puțin de 16% față de cifra din anul precedent de aproape 1,2 milioane de tone. Această evoluție este cauzată de așa-numitul mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de carbon (taxa de import de CO2). Fermierii sunt împovărați semnificativ de creșterea costurilor și a prețurilor la îngrășăminte, mai ales că prețurile la cereale au scăzut brusc, iar situația economică este foarte tensionată.
Comisia Europeană plănuiește să suspende pentru un an taxele de import la îngrășăminte
UE vrea să suspende temporar taxele de import pentru îngrășăminte. Măsura va elimina taxele vamale bazate pe principiul națiunii celei mai favorizate (MFN) la importurile de îngrășăminte cu azot cheie, precum și de materiale pentru producția acestora, cum ar fi amoniacul și ureea, prin intermediul unor contingente tarifare scutite de taxe vamale. Suspendarea tarifelor se va aplica tuturor țărilor, cu excepția Rusiei și Belarusului, potrivit Agriland.
Măsura are ca scop consolidarea sectorului agroalimentar al UE, reducând costurile pentru fermieri și industria îngrășămintelor prin economisirea a aproximativ 60 de milioane de euro din taxele de import, potrivit unui comunicat al Comisiei.
„De asemenea, va facilita reducerea dependenței UE de Rusia și Belarus și va sprijini diversificarea aprovizionării, unde importurile sunt încă necesare pentru sectorul agricol și industria îngrășămintelor din UE”, se arată în comunicat.
Conform Comisiei, acest lucru are rolul de a contribui la asigurarea securității și suveranității alimentare a UE.
Un tarif MFN este rata taxei vamale egală și standard pe care țările membre ale Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) trebuie să o aplice importurilor din alte națiuni membre.
Prin eliminarea tarifelor MFN și prin deschiderea de noi oportunități prin intermediul acordurilor comerciale, „principalul obiectiv al Comisiei este de a sprijini sectoarele agroalimentare și de îngrășăminte competitive din UE, căutând în același timp furnizori noi și fiabili”, se arată în declarație.
Costuri în creștere
„Măsura propusă este atent calibrată la nevoile pieței UE, prin instituirea unui sistem de cote”, se arată în declarație.
Importurile care depășesc aceste cote vor fi supuse taxelor vamale standard MFN.
Această inițiativă face parte din „angajamentul Comisiei de a aborda creșterea costurilor cu care se confruntă fermierii din UE” și este o „componentă a activității Comisiei” pentru a aborda costul ridicat al îngrășămintelor pentru fermierii din UE.
Citește și: Analiză: Fermierii nu cumpără îngrășăminte din cauza prețurilor pe care le consideră „semnificativ de mari”
În decembrie 2025, Comisia a propus o acțiune la nivelul UE axată pe îngrășăminte.
A fost propusă o excepție de la regulile standard de calcul, pentru a reduce impactul Mecanismului de ajustare la frontieră a emisiilor de carbon (CBAM) asupra îngrășămintelor, „făcându-le singura marfă care beneficiază de o astfel de excepție (utilizarea unui adaos de 1% în loc de 10%, cu o creștere progresivă la 30% pentru toate celelalte sectoare)”, se arată în declarație.
Menținerea prețurilor îngrășămintelor la prețuri accesibile
Declarația a adăugat că anunțul „îndeplinește angajamentul” asumat la o reuniune extraordinară a miniștrilor agriculturii din UE, desfășurată la Bruxelles pe 7 ianuarie.
„Menținerea prețurilor îngrășămintelor la prețuri accesibile este vitală pentru veniturile fermierilor și pentru
securitatea alimentară a Europei, ceea ce necesită atât diversificarea surselor de aprovizionare, cât și consolidarea propriei noastre capacități de producție. Deși prețurile s-au stabilizat, costurile îngrășămintelor rămân cu aproximativ 60% mai mari decât în 2020, iar acest lucru pur și simplu nu este sustenabil. Vom continua să monitorizăm îndeaproape prețurile îngrășămintelor. Vă pot asigura că preocupările fermierilor nu sunt o idee ulterioară în politica noastră comercială – ele sunt centrale”, a declarat Comisarul UE pentru Comerț, Maros Sefcovic, a declarat într-o conferință de presă, în urma acestei reuniuni.
Îngrășămintele cu azot sunt foarte rare și foarte scumpe
Îngrășămintele cu azot nu sunt doar mult mai rare în Europa, dar au devenit și considerabil mai scumpe recent. Organizația europeană COPA-COGECA raportează că această evoluție crește semnificativ cheltuielile de producție ale fermierilor, deoarece costurile cu îngrășămintele pot reprezenta între 15% și 30% din cheltuielile lor totale. Încă din ianuarie 2026, costul îngrășămintelor cu azot a crescut cu aproximativ 25% față de prețul mediu din 2024, raportează Agrarheute.
Îngrășămintele cu azot reprezintă aproape jumătate din consumul total de îngrășăminte din UE, din care mai mult de o treime a fost importată recent. În ciuda unei creșteri a importurilor la aproximativ 2,37 milioane de tone în decembrie 2025, această tendință a fost insuficientă pentru a stabiliza piața pe termen lung. Conform informațiilor de la COPA-COGECA, stocurile comercianților și producătorilor de îngrășăminte sunt foarte scăzute și acoperă doar aproximativ 45% până la 50% din cererea pentru recolta viitoare.
Citește și: Șeful Romgaz despre preluarea Azomureș: ”Nu este o decizie politică, sub nicio formă”
Fermierii din UE ar putea reduce utilizarea îngrășămintelor, ceea ce ar putea îngreuna atingerea standardului obișnuit de recoltă. Prețurile grâului furajer și orzului pentru anul de recoltă 2025 au fost, pentru o mare parte a anului de comercializare actual (iulie-iunie), apropiate sau chiar superioare prețului grâului de măcinat.
Acest lucru ridică întrebarea dacă utilizarea îngrășămintelor cu azot – care are scopul de a crește atât randamentul, cât și conținutul de proteine – este utilă în cultivarea grâului dacă, la punctul de vânzare, conținutul de proteine al grâului nu are un preț mai mare decât cel al cerealelor furajere.
