Cum se cultivă cartofii la Lungulețu: Lucrări mecanizate și sămânță de calitate din Olanda
Roxana Dobre -
Cultivarea cartofului este o tradiție la Lungulețu, localitate de unde provin cei mai mulți cartofi românești din piețele bucureștene. Agrointeligența a stat de vorbă cu Cătălin Voinic, un fermier mijlociu care lucrează 20 de hectare și care își împarte anul agricol între cultura de cartof și cea de varză.
Cătălin Voinic se încăpățânează să “creadă” în cartoful românesc pe care îl cultivă de la vârsta majoratului. După 25 de ani de experiență spune cu mâna pe inimă că ar lua-o oricând de la capăt, deși acum înființarea unui hectar de cartofi a ajuns la sume exorbitante de ordinul miilor de euro.
”Costurile înființării unui hectar de cartofi sunt de 10 ori mai mari decât la cultura de grâu sau porumb. Dar asta nu m-a determinat să renunț. Sunt ani și ani. Unii mai buni, alții mai răi. Marele necaz al agriculturii din zona noastră este că mulți o fac după ureche. Merg pe profit imediat fără să pună pasiune. Dacă este un an bun, cum a fost 2013 când a crescut prețul și de șase ori deoarece a fost cerere mare din Polonia, toate lumea vrea să cultive cartofi. Anul următor nefiind așa de productiv, toată lumea se reprofilează. Experiența nu se acumulează într-un an, doi ci în zeci de ani. Și nici după atâția ani nu poți spune că le știi pe toate pentru că mereu apare ceva nou : soiuri noi, utilaje noi, provocări noi”, spune producătorul din Lungulețu, unul dintre cele mai mari centre pentru producţia de cartofi şi varză din ţară.
Fermierul face parte din bazinul legumicol Lungulețu-Poiana-Slobozia Moara unde cultivă cartofi pe 20 de hectare și ceapă pe 2 hectare. După cartofi cultura a doua, pe 10 hectare pune varză, de asemenea legumă cu tradiție în zonă.
La fel ca mulți dintre colegii săi din zonă, Cătălin Voinic a depășit faza în care lucra pământul cu sapa și are o fermă dotată cu utilaje moderne. Din datele oficiale, cam 80% din exploatațiile de la Lungulețu sunt mecanizate.
Profit reinvestit în utilaje agricole
“La ora actuală, dacă nu ai utilaje nu merită să te apuci de afacere. Eu am pornit cu investiția în mașinile agricole de prin anii `90 de când s-au dat primele tractorașe la noi în România, proprietate privată. Acum 80% lucrăm mecanizat. Pregătirea patului germinativ, plantatul, prășitul, stropitul și recoltatul aproape toate eu le fac mecanizat. Profitul din mulți ani l-am reinvestit în utilaje. Timpul de lucru este foarte scurt şi, de aceea, nimeni nu-şi permite să aştepte la utilajul altuia. Aproape toţi membri unei familii ştiu să lucreze cu tractorul, spre exemplu”, povestește Cătălin Voinic.
Cartofii timpurii au preț bun
Cultivatorul de cartofi spune că producția din 2015 este foarte bună, dar el recoltează mai târziu, având piața deja asigurată. Se grăbesc cei care vor să scoată cartofii timpurii pe piață la preț de trufandale și astfel nu lasă leguma să ajungă la maturitatea maximă pe care o poate atinge de aceea nici cantitatea nu este satisfăcătoare.
“Aș putea să recoltez și acum pentru că soiul Riviera pe care eu îl am cu regularitate poate fi cules și acum dar nu cred că a ajuns la maturitate și nu are cum să dea cantitatea pe care ar trebui să o dea. O să încep să recoltez începând cu 1- 15 iulie”, ne-a spus fermierul.
Grosul recoltei se vinde prin intermediari
Ca piață de desfacere, Cătălin Voinic are un distribuitor din Ploiești care dă mai departe la supermarketuri și firme de catering. ”Cam 100 de tone le vând eu direct la restaurante și firme de catering. La export încă nu m-a contactat nimeni și nici nu am auzit să dea cineva din zona Lungulețu. Anul trecut am avut cereri de export din Bulgaria”, spune bărbatul. El își amintește, însă că un an bun pentru export a fost 2013 după ce recolta europeană a fost distrusă de inundaţii şi grindină. ”Polonezii au cumpărat de la noi cartofi cu zecile de tone, zilnic. Chiar dacă preţul a crescut atunci şi de şase ori, ei tot îl considerau acceptabil”, mai spune producătorul.
Soiuri de cartofi: Riviera, Carrera și Bellarosa
Cele mai “pretabile” soiuri de cartof care se cultivă în zona Lungulețu sunt Riviera, Carrera și la soiul roșu, Bellarosa. Toate aduse din Olanda.
“Se recoltează undeva la 25 de tone pe zi, adică un camion pe zi. Când am avut comenzi mai mari am recoltat și 50 de tone pe zi”, a declarat Cătălin Voinic pentru Agrointeligența, precizând că investitia pe hectar la cartofi este undeva la 15.000 de lei, dar depinde și de tratamentele care trebuie aplicate în anul respectiv: ”Dacă este un an mănos de exemplu atunci investitia crește. Anul trecut, fiind un an mai ploios asta favorizând mana, producătorul spune că a aplicat maxim de tratamente și a ajuns să cheltuie undeva la 15.000 – 17.000 RON pe hectar”.
Se pot scoate 50-60 tone/ha
La vârf de producție, se obțin 50 – 60 de tone la hectar. “La noi anul acesta toate băncile din zonă au sistat finanțările și nici 30 la sută dntre cei care au cultivat cartofi nu mai au bani de irigații sau tratamente pentru că majoritatea banilor veneau de la bănci”, se plânge fermierul.
Cultiv cartofi de la 18 ani. Cartoful este brandul comunei Lungulețu unde aproape fiecare familie are câte un tractor – Cătălin Voinic, fermier din Lungulețu, Dâmbovița
Fiecare familie cu propriul tractor
În Lungulețu, în fiecare an fermierii scot din pământ 200.000 de tone de cartofi, care acoperă 5% din producţia internă, în timp ce recolta de 100.000 de tone de varză reprezintă 10% din totalul pe ţară. Toţi fermierii din localitate au cel puţin un tractor, în ultimii patru ani parcul de tractoare al comunei s-a înmulţit cu 200 de tractoare. Aceste achiziţii au urcat numărul total al maşinilor agricole la 700, potrivit datelor de la Primăria Lunguleţu, obținute de Ziarul Financiar. Tractoarele din Lunguleţu acoperă jumătate din numărul total al tractoarelor din întreg judeţul Dâmboviţa, având în vedere că în statisticile oficiale ale Ministerului de Interne apar 1.400 de tractoare în acest judeţ.
