Tehnologia de cultivare a sfeclei de zahăr
Gabriela Gimbășanu -
Sfecla de zahăr a fost o cultură exterm de apreciată și cultivată de fermierii români în perioada comunistă. Lucrurile au involuat după aderarea României la Uniunea Europeană, introducerea cotei de zahăr și liberalizarea prețurilor din piață, factori din cauza cărora cultivatorii de sfeclă și fabricile de procesare a zahărului din țară au înregistrat o scădere dramatică.
Totuși, odată cu prefigurarea eliminării cotelor de zahăr, începând cu anul 2017, se pare că fermierii par din ce în ce mai interesați să se orienteze către această cultură.
Pentru a vedea cum se cultivă, dar mai ales care sunt secretele obținerii unor producții bune și valoroase de sfeclă de zahăr, Agrointeligența a stat de vorbă cu Ioan Gherman – președintele Federației Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România, și Laszlo Becsek – președintele Asociației Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din Bod.
Costuri de înființare: 1.400-1.500 euro pe hectar
Să cultivi un hectar de sfeclă de zahăr nu este nici ușor și nici ieftin.
“Cultiv o suprafață de 115 hectare de sfeclă de zahăr și pot spune că este o cultură destul de pretențioasă, având nevoie de foarte multă apă și elemente nutritive pentru a se putea dezvolta corespunzător. Un hectar de sfeclă de zahăr te costă undeva la 1.400-1.500 euro. Este o investiție destul de mare, dar prezintă avantajul că, există acel contract încheiat între fermier și fabrica de procesare care îți asigură desfacerea. La recoltare ai nevoie doar de o remorcă pentru a transporta rădăcinile de sfeclă la poarta fabricii, aceasta o cântărește, îi stabilește conținutul de zahăr și îți dă banii pe producție”, a declarat pentru Agrointeligența Laszlo Becsek (foto jos), cultivator de sfeclă de zahăr din localitatea Bod, județul Brașov.
Sfecla de zahăr are un areal de producție extins, dar cele mai favorabile zone sunt: Țara Bârsei, Alba, Mureș, Cluj, Satu-Mare, Carei, Oradea, Timișoara și pe Moldova, începând de la Prut și până în zona submontană. Înainte de 1989 se cultivau 100.000 hectare, în sistem irigat și în partea de sud a României, în Câmpia Bărăganului.
Rotația culturilor este esențială
Atunci când te hotărăști să îți înființezi o cultură de sfeclă de zahăr trebuie să ții cont de rotația culturilor. “Este bine să cultivăm sfeclă de zahăr după cereale păioase, în special grâu și orz de toamnă. Sfecla nu se cultivă niciodată după porumb sau floarea-soarelui pentru că aceste plante epuizează solul de elemente nutritive și sfecla este mare consumatoare. Neavând suficiente elemente nutritive în sol, rădăcinile nu se vor dezvolta corespunzător și producția va scădea considerabil”, ne-a vorbit cultivatorul de sfeclă de zahăr din Bod despre importanța rotației culturilor.
Președintele Asociației Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din Bod a subliniat faptul că, este foarte important ca, înainte de semănarea culturii de sfeclă, să se facă o arătură, la o adâncime de 27-29 centimetri, urmată de o nivelare corespunzătoare a terenului care să permită răsărirea și dezvoltarea plantelor de sfeclă.
150-200 euro/ha – costul cu sămânța drajată
Sfecla de zahăr se seamănă primăvara, când temperatura solului atinge 4-5°C, în intervalul 20-25 martie. ”Sunt necesare 1,2 până la 1,4 unități germinative (UG) de sămânță drajată pe hectar”, ne-a spus Ioan Gherman.
O unitate germinativă înseamnă o sută de mii de semințe. Sămânța de sfeclă de zahăr vine abalată în cutii, în care semințele au fost numărate electronic de fabrica procesatoare de sămânță. Pentru a putea semăna un hectar de sfeclă de zahăr ai nevoie de 120-140.000 de semințe, pentru că nu toată sămânța pe care o pui în pământ germinează. Germinația este determinată de cantitatea de apă din sol și de prelucrarea corespunzătoare a terenului.
”O unitate germinativă costă undeva la 120-150 euro, ceea ce înseamnă că și costul cu sămânța pentru un hectar de sfeclă ajunge la 150-200 euro, în funcție de norma de semănat și de producătorul de sămânță. Toată sămânța o aducem din import”, ne-a spus președintele Ioan Gherman (foto) de la Federația Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România.
Fertilizarea cu 800-1.000 kg de azot, fosfor și potasiu
Sfecla de zahăr este foarte mare consumatoare de inputuri. Cheltuielile cele mai însemnate se fac cu ierbicidele, pesticidele și îngrășămintele.
“Fertilizarea depinde de terenul în care vrei să însămânțezi sfecla. Pe baza analizelor de sol se stabilește rețeta de fertilizare, în pricipiu se fertilizează cu azot, fosfor și potasiu, după care se dă cu un complex de 5 microelemente. În mod normal, la un hectar de sfeclă, ca să poți face o producție de peste 60 tone, trebuie să aplici o cantitate de 800-1.000 kilograme de substanță brută”, a vorbit reprezentantul cultivatorilor de sfeclă din România, despre importanța fertilizării culturii.
Îngrășămintele complexe se aplică toamna, iar cele cu azot se dau în perioada de vegetație. Se dau și îngrășăminte foliare, în cantități mici, 3-5 kilograme pe hectar, aplicate de 2-3 ori, în funcție de cum arată cultura.
Sfecla este mare consumatoare de apă
Plantele de sfeclă de zahăr au nevoie de foarte multă apă pentru a se putea dezvolta corespunzător.
În ceea ce privește regimul de apă sunt esențiale trei luni: iunie, iulie și august, perioadă în care regimul de precipitații trebuie să fie destul de abundent.
”În această perioadă sfecla de zahăr are nevoie de foarte multă apă, pentru că aceasta este perioada de dezvoltare maximă, când se dezvoltă rădăcina, volumul de frunze și se acumlează zahărul. Dacă în această perioadă precipitațiile normale din zona unde se află cultura se vor situa sub media multianuală atunci producția de sfeclă de zahăr va scădea mult sub 40 tone pe hectar”, ne-a explicat președintele Federației Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România.
Producția medie, 55 de tone/ha
Anul 2014 a fost un an foarte favorabil culturii de sfeclă de zahăr, astfel agricultorul din Bod a obținut o producție mai mare decât media pe țară, care a fost de 53,4 tone la hectar.
“Dacă aplici o tehnologie ca la carte și ai nororc de un an mai ploios, cum a fost anul 2014 obți producții foarte bune. Eu am obținut o medie de 55 tone la hectar, am avut suprafețe pe care am obținut și mai mult dar s-a compensat una cu alta. Nu există un secret pentru a obține așa producții, mai importantă decât orice este ploaia, poți să-i aplici toate tehnologiile din lume dacă nu are apă nu produce”, ne-a precizat Laszlo Becsek, despre producția record pe care a obținut-o anul trecut.
Cu tot acest record de producție ne situăm sub media europeană, înregistrată anul trecut în producția de sfeclă de zahăr, care a fost de 74 tone la hectar, cultivându-se o suprafață de 1.550.000 în toate țările Uniunii Europene.
Anglia a înregistrat cea mai însemnată producție, obținând o medie pe țară de 96 tone la hectar.
Profit de minim de 4.000 euro la hectar
În 2014, prețul cu care s-a vândut sfecla cotă a fost undeva la 1.500 lei pe tonă și în afara cotei prețul a fost undeva la 1.200 lei pe tonă. Prețul a scăzut destul de mult dacă ne uităm la anii anteriori când sfecla se vindea cu cel puțin 2.000 lei pe tonă.
Făcând un calcul simplu, dacă la un hectar, într-un an bun, obții o producție medie de 40 tone, și prețul de vânzare este de 200 euro, rezultă un venit încasat de 8.000 euro. Dacă din venit se scad cheltuielile cu înființarea și întreținerea culturilor (fără a lua în calcul subvenția plătită de APIA și care va ajunge în 2015 la 840 euro/ha), îți rămâne la sfârșit un profit de minim 4.000 euro pe hectar.
Cei mai periculoși dăunători la cultura de sfeclă de zahăr
Pentru o producție bună de sfeclă de zahăr trebuie să ai grijă de sănătatea plantelor și a solului încă de la înființarea culturii.
“Boala cea mai frecventă, care provocă pagube însemnate, este Cercosporioza (Cercospora Beticola). Această boală atacă aparatul foliar și poate reduce producția cu 15 până la 50%, dacă nu aplici tratamentele corespunzătoare în timp util. Poate distruge toate frunzele de sfeclă, este adevărat că vor crește altele noi dar cu costul reducerii mărimii rădăcinilor de sfeclă și cu scăderea conținutului de zahăr din rădăcină. Se aplică 2-3 tratamente cu fungicide pentru combaterea Cercosporiozei.
Primăvara poate să apară și putrezirea plăntuțelor de sfeclă. Sunt două ciuperci de sol care se așează pe rădăcina plantelor de sfeclă și o consumă”, ne-a vorbit doctorul Ioan Gherman, despre bolile care atacă sfecla de zahăr.
