Florin Constantin. AGXecutive: Sunt fermieri care n-au mai pus sămânță în pământ pentru că nu au cu ce!
Roxana Dobre – Agrointeligența
Agricultura românească traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani, pe fondul creșterii accelerate a costurilor și al scăderii competitivității fermelor. Florin Constantin, fondatorul companiei de consultanță AGXecutive, a dat în cadrul emisiunii Agrostrategia de pe TVR 1, o producție Agrointeligența – AGROINTEL.RO pentru TVR, exemple concrete de creșteri substanțiale pentru fermieri care au dus în unele cazuri chiar la renunțarea la campania de semănat din această primăvară.
Prețurile pentru fermieri nu au luat-o razna doar în cazul inputurilor, ci și a utilajelor agricole. Florin Constantin, fondatorul companiei de consultanță AGXecutive a dat în emisiunea Agrostrategia de pe TVR 1 ediția de astăzi, luni – 11 mai, exemplu de trei repere din piața de agribusiness, care au dus la scăderea competitivității.
Invitat de Vlad Macovei în emisiunea Agrostrategia, Florin Constantin a dat un exemplu de creștere a prețurilor pentru fermieri, din piața utilajelor agricole: o semănătoare performantă a fost vândută în această primăvară cu 450.000 de euro.
”Problema este una de competitivitate a sectorului nostru. Vreau să vă dau trei repere. În primul rând, am văzut o ofertă comercială și semnată și acceptată în această primăvară pentru o semănătoare, bineînțeles performantă, care costa 450.000 de euro. A fost un șoc pentru că nu vorbim despre un tractor sau de o combină. Deci prețurile s-au dus foarte sus. În același timp, foarte mulți, nu toți, dar foarte mulți dintre furnizorii de inputuri, producători spun că, domnule, prețurile n-au crescut așa de mult sau, mă rog au fost ajustări în limita acceptabilă. Nu e ceea ce vedem în această structură calcul a fermelor”, a spus Florin Constantin în emisiunea Agrostrategia de pe TVR 1.
Fermierii caută soluții mai ieftine. Florin Constantin: Au devenit un pic mai puțin dependenți de brand
Florin Constantin a mai explicat că în același timp, mulți furnizori de inputuri susțin că majorările de preț au fost moderate și „în limite acceptabile”. Realitatea din piață îii interzice însă iar fermierii au fost nevoiți să caute soluții generice în zona de protecție a plantelor.
”Oricum, am văzut și pe zona aceasta de furnizori că agricultorii, cel puțin în zona de protecție a plantelor, s-au orientat masiv către soluții generice pentru că au înțeles că până la urmă substanța activă e cea de care de care au nevoie și au devenit un pic mai puțin dependenți de brand. Deci și aici o măsură, să spun așa, de adaptareAvem în primul rând o criză a încrederii în agricultură pentru că nimeni nu mai crede că partenerul lui din amonte sau din aval îi vrea binele sau vorbește într-o logică mutual profitabilă”, a mai arătat Florin Constantin în emisiunea Agrostrategia.
Din cauza schimbărilor din piață, mulți agricultori și-au pierdut încrederea în relația cu furnizorii sau traderii iar cuvântul de ordine este prudență. ”Fermierul în raport cu partenerii lui este cu ghilimele de rigoare, cu pușca de vânătoare pe masă, este cu glonț pe țeavă, e speriat, aici trebuie să ne uităm un pic. Până la urmă ce se vede în sectorul acesta chiar și în anul 2026, luna martie, fatidică cu conflictul din Iran, arată că fermierii sunt prinși într-o foarfecă. Ați văzut cât de rapid, instantaneu a reacționat prețul fertilizanților și cât de puțin a reacționat prețul cerealelor, care și ele de obicei sunt corelate pe cursurile materiilor prime energetice”, a completat fondatorul companiei de consultanță AGXecutive.
Numeroase exploatații mari sunt deja scoase la vânzare sau se află în faliment
Potrivit lui Florin Constantin, modelul tradițional al agriculturii românești, bazat pe exportul de grâu, porumb, orz, rapiță sau floarea-soarelui, nu mai este competitiv. Rezultatele economice ale fermelor indică dificultăți majore, iar numeroase exploatații mari sunt deja scoase la vânzare sau se află în faliment.
”Revin la chestiunea competitivității agriculturii românești. Să ne punem întrebarea dacă agricultura românească mai produce ceva pentru o piață într-un mod competitiv. Dacă acest model clasic al nostru de ultra-exportator de materie primă commodity, grâu, porumb, orz, rapiță, floarea-soarelui și așa mai departe, mai este unul de actualitate. Iar rezultatele economice arată că nu. La această oră suntem la curent de ferme mari care sunt de vânzare sau sunt în faliment”, a dezvăluit specialistul în agribusiness.
Ferme care nu au cultivat nimic în 2026
Un fenomen considerat până recent imposibil a început să apară în România: ferme mari care nu au cultivat nimic în primăvara lui 2026.
”S-a mai întâmplat încă fenomen pe care noi nu credeam că îl vom vedea în România: ferme care nu au cultivat nimic în primăvara lui 2026. Deci nu au pus o sămânță în pământ pentru că nu au avut cu ce. Cunosc cazuri punctuale pentru că sunt ferme de zeci de mii de hectare și care nu sunt de notorietate la nivelul industriei, dar nu au fost resurse efectiv, nu a fost mecanizare, nu a fost carburant, nu a fost sămânță să bage în pământ”, a semnalat Florin Constantin.
Confom fondatorului AGXecutive, în 2026, lipsa de lichidități s-a resimțit încă din primele luni ale anului. În plus, mulți fermieri au ales să păstreze în stoc grâul din recolta 2025, în speranța unor prețuri mai bune.
”Cel mai prost trimestru pentru viața fermierului de cultură mare dintotdeauna a fost trimestrul doi. Este cel dinaintea recoltei în care nu mai ai ce vinde și totul e cost. Pe cash flow se pune problema dacă ne mai putem plăti mecanizatorii până la următoarea recoltă. Dar am văzut semnele acestei scăderi a disponibilității de cash flow de la 1 ianuarie. Asta în condițiile în care s-a vândut mai puțin grâu din hambare. Avem chiar și fermieri cu care noi lucrăm și care și-au făcut un calcul și producția de grâu din 2025, că e cea care mai este la ora actuală în stoc, o parte din ea se gândesc să o păstreze pentru vânzare în 2026 mai târziu de momentul recoltei, pentru că anul trecut s-au mai băgat niște îngrășăminte, s-a făcut o recoltă bună, calitativ este bună și se gândesc dacă nu e mai oportun să o păstreze chiar dacă vine noua recoltă, ceea ce este un lucru pe care nu l-am mai văzut. Fermierii doar accidental rămâneau cu marfă în stoc de la recolta trecută la momentul noii recolte, cel puțin la cereale. Și anul aceasta pare un fenomen destul de întâlnit. Vedem și din volumele care s-au tranzacționat de la începutul anului pe piața de cereale”, a concluzionat Florin Constantin.
