Apicultorul român care a convins Comisia Europeană să scoată de pe piață mierea falsificată!
Roxana Dobre – Agrointeligența
Din 14 iunie, fiecare borcan de miere pus pe piață va trebui să includă, pe etichetă, originea. În cazul amestecurilor, nu vor mai fi acceptate formulările ”UE și non-UE”, ci comercianții trebuie să precizeze, în procente, fiecare țară de unde provine mierea. Astfel, dacă în borcan s-a amestecat jumătate miere românească, cu jumătate miere din China sau Ucraina, exact această informație trebuie etichetată clar. O măsură ce vine în sprijinul apicultorilor români și la a cărei adoptare a contribuit decisiv stuparul Cosmin Herța, fondatorul brandului de Herța Bio Apicole.
Apicultorul român care a convins Comisia Europeană să facă lumină pe piața mierii. Ioan-Cosmin Herța din satul Galeș, localitatea Săliște, județul Sibiu, produce miere ecologică fiind și cel care prin intervențiile și discuțiile purtate la Bruxelles cu oficialii europeni a contribuit la schimbarea regulilor privind etichetarea mierii în Uniunea Europeană, într-un demers menit să combată produsele falsificate și concurența neloială de pe piață.
Apicultorul Ioan-Cosmin Herța a avut ocazia să discute direct cu Christophe Hansen, Comisarul European pentru Agricultură și Alimentație despre problemele grave cu care se confruntă sectorul apicol din România și din alte state membre. Acesta a reușit prin intervențiile sale să schimbe regulile privind etichetarea mierii în Uniunea Europeană dar și să obțină promisiunea unei subvenții dedicate sectorului apicol.
Ioan-Cosmin Herța a declarat astăzi, marți – 12 mai, pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO că a avut mai multe intervenții la Comisia Europeană pentru a convinge autoritățile de la Bruxelles cu privire la etichetarea mierii.
”Am avut mai multe intervenții, una dintre ele, ultima mai exact, cea din toamnă, în momentul în care am fost la Bruxelles și premiat de Comisia Europeană, l-am întâlnit pe comisarul Christophe Hansen cu care am purtat mai multe discuții în cadrul cărora am accentuat problemele care le avem și cu China, și cu Ucraina, și cu toate importurile. Și am obținut o modificare a legii etichetării. Și aici vorbim despre procentul de miere din țara provenită. Adică, momentan se acceptă pe etichete să se pună amestec UE și în afara statelor UE, dar nu știm de unde provine, nu știm ce-i cu ea, nu știm ce conține”, a explicat apicultorul.
”Faptul că am fost nominalizați și premiați de Comisia Europeană în cadrul EU Organic Awards, ajungând în topul companiilor organice din Europa, a demonstrat că și România are un potențial uriaș în agricultura ecologică autentică. Pentru noi, această recunoaștere nu este doar un premiu, ci dovada că dintr-un sat din Mărginimea Sibiului, din Galeș – orașul Săliște, se poate ajunge la cele mai înalte culmi europene atunci când alegi să construiești corect, transparent și cu respect față de oameni, natură și societate, nu doar în interesul profitului. Herța Bio Apicole reprezintă astăzi un exemplu că munca cinstită, calitatea fără compromisuri și valorile autentice românești pot pune România pe harta organică a Europei”, a spus apicultorul.
Cum ar trebui să se schimbe etichetarea mierii de luna viitoare
Deși modificarea legislativă europeană este văzută ca un pas important, apicultorii se tem că aplicarea concretă în România ar putea întârzia.
”Și atunci, asta am putut obține de acolo, doar că trebuie implementată și la nivel de țară. Eu am strâns mâna oricărui parlamentar care a putut face o schimbare și am cerut în continuu sprijin pentru sector. Acum, cine va lua atitudine și cine va implementa efectiv modificările, rămâne de văzut”, a afirmat acesta.
În opinia lui Cosmin Herța, transparența privind proveniența mierii ar putea contribui la o concurență mai corectă pe piață și la protejarea producătorilor serioși. „Concurența neloială există iar problema este la nivelul importurilor masive. România nu are taxe vamale pentru multe produse care intră din Ucraina, iar asta permite inclusiv ocolirea regulilor pentru produse provenite din alte state”, susține apicultorul.
Acesta reclamă faptul că pe piață ajung produse foarte ieftine, despre care spune că afectează direct apicultura locală. „Nu poți să lupți cu produse care intră în țară la un dolar kilogramul. Marile magazine își permit apoi să vândă la prețuri foarte mici, iar oamenii au încredere că dacă produsul este pe raft, înseamnă că este controlat”, a mai spus el pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO.
Subvenția pentru familiile de albine, o posibilă soluție
O altă măsură discutată la Bruxelles vizează acordarea unei subvenții directe pentru familiile de albine. Potrivit lui Ioan-Cosmin Herța, în prezent sectorul beneficiază doar de Programul Național Apicol, prin care se decontează anual anumite produse și echipamente.
„Apicultorii nu au o subvenție directă. Programul actual presupune aceleași achiziții în fiecare an. Ni s-a promis și o subvenție pentru apicultorii europeni iar la nivel național deja există în Parlament două proiecte legislative care propun acordarea unui ajutor de stat de aproximativ 12 euro pentru fiecare familie de albine. Un proiect este susținut de UDMR, iar altul de AUR. O subvenție pe familia de albine ar fi o gură de aer pentru apicultura românească. Familiile de albine mor tot mai des, costurile cresc, iar apicultorii abia mai rezistă”, a mai punctat apicultorul.
Noi reguli de etichetare a mierii
Noi reguli pentru vânzarea mierii vor intra în vigoare în întreaga Uniune Europeană de la mijlocul anului 2026. Din păcate, noile reglementări nu sunt retroactive. Aceasta înseamnă că mierea filtrată, produsă și ambalată înainte de 14 iunie 2026, va putea fi vândută până la epuizarea stocurilor . Pentru producători, aceasta înseamnă adaptarea proceselor de producție și a etichetării, în timp ce pentru consumatori, înseamnă o perioadă de tranziție în care ambele tipuri de produse vor fi în continuare disponibile pe piață.
Schimbările care afectează mierea nu sunt izolate. Ele fac parte dintr-un pachet de reglementări mai amplu, cunoscut sub numele de Directiva privind micul dejun, care acoperă și alte produse alimentare, cum ar fi sucurile, gemurile, marmeladele și laptele condensat. Scopul este de a armoniza standardele de calitate în întreaga Uniune Europeană și de a spori protecția consumatorilor împotriva produselor sub standarde care ar fi putut fi comercializate anterior sub denumiri înșelătoare.
