Radu Dragomir, Ferma de la Munte: „Silozul de secară ne oferă mai multă proteină în rația animalelor”
Daniel Befu – Agrointeligența
Silozul de secară devine o alternativă tot mai atractivă pentru crescătorii de bovine care caută furaje stabile în condițiile schimbărilor climatice. La Complexul Zootehnic – Complex Turistic Transfăgărășan din Cârțișoara, județul Sibiu, cultura de secară pentru siloz este folosită de trei ani, iar rezultatele îi determină pe fermieri să mărească suprafețele cultivate în anii următori.
Ferma face parte din Cooperativa Ferma de la Munte, care integrează producția de lapte și carne, procesarea, abatorizarea și comercializarea produselor prin magazine proprii și parteneri din întreaga regiune.
„Ferma noastră face parte din Cooperativa Ferma de la Munte. Membrii cooperativei sunt ferme care cresc vaci de lapte, vaci de carne și bivolițe pentru lapte. Avem procesarea laptelui, abatorizare și procesarea cărnii, iar lanțul nostru include și magazine proprii, precum și numeroși parteneri care comercializează produsele noastre”, a declarat Radu Dragomir, șeful Complexului Zootehnic – Complex Turistic Transfăgărășan.
Cultura de secară pentru siloz, o soluție pentru anii secetoși
În acest an, ferma a recoltat 20 de hectare de cultură de secară destinată însilozării. Suprafața a fost mai mică decât cea planificată deoarece ploile din toamna trecută au împiedicat semănatul pe mai multe terenuri.
Potrivit lui Radu Dragomir, silozul de secară a fost introdus în fermă în 2024, după ce seceta și temperaturile ridicate au afectat în repetate rânduri producțiile de porumb pentru siloz.
„Am decis să introducem silozul de secară în hrana animalelor în anul 2024. Chiar dacă suntem la munte, verile au devenit tot mai secetoase, iar secara este o cultură mult mai stabilă. Se seamănă toamna, beneficiază de precipitațiile din timpul iernii și nu depinde atât de mult de ploile din primăvară sau de arșița din timpul verii, cum se întâmplă la porumbul pentru siloz”, a explicat acesta.
Producții de 30-35 tone/ha la silozul de secară
Experiența ultimilor ani a dovedit la Sibiu că secara pentru siloz este o cultură ce oferă producții constante, chiar și în condiții dificile.
„În anii precedenți am obținut între 30 și 35 de tone la hectar. La porumb siloz realizăm, în mod normal, 35-40 de tone, însă în ultimii ani aproape că am ajuns la aceeași cantitate și cu silozul de secară. În plus, după recoltare putem înființa o a doua cultură, fie porumb, sorg sau ierburi de coasă”, a precizat Radu Dragomir.
Acesta consideră că unul dintre cele mai importante avantaje ale culturii de secară este flexibilitatea pe care o oferă în rotația culturilor și utilizarea eficientă a terenului.
Silozul de secară – mai multă proteină în hrana bovinelor
Pe lângă stabilitatea producției, silozul de secară are și avantaje nutritive.
„Silozul de secară conține între 10 și 14% proteină, comparativ cu porumbul siloz, care are între 7 și 10%. În schimb, porumbul furnizează mai multă energie. Silozul de secară are însă o digestibilitate mai bună și este foarte bine consumat de tineret, de vacile de lapte și de taurii aflați la îngrășat”, a explicat reprezentantul fermei.
Recoltarea culturii de secară pentru siloz se face la începutul înfloririi, pentru a obține un echilibru optim între digestibilitate, conținutul de proteină și amidon.
„Ne dorim mai multă proteină în rația animalelor deoarece aceasta contribuie la creșterea conținutului de proteină și grăsime din lapte, ceea ce înseamnă un randament mai bun la procesarea laptelui și la obținerea brânzeturilor”, a spus Radu Dragomir.
Cultura de secară reduce costurile cu sămânța
Ferma utilizează o varietate europeană și își produce singură sămânța pentru cultura de secară, reducând astfel costurile.
„Ne producem noi sămânța și economisim aproximativ 20-30% din costurile de înființare. Secara este o cultură foarte rezistentă la secetă, frig, îngheț, boli și dăunători. După semănat intervenim doar cu fertilizare, iar la loturile semincere aplicăm un regulator de creștere pentru a preveni căderea plantelor”, a explicat acesta.
Cum se păstrează silozul de secară
După recoltare, silozul de secară este inoculat direct din combină și depozitat în bateria de siloz, unde este tasat pentru eliminarea aerului și o fermentație uniformă.
„Silozul este inoculat încă din combină, apoi îl tasăm foarte bine. Va rămâne între 14 și 21 de zile în bateria de siloz, după care îl introducem treptat în hrana animalelor”, a declarat Radu Dragomir.
Specialiștii cooperativei consideră că raportul optim între silozul de secară și porumbul pentru siloz este de aproximativ 50%-50%.
„Din punctul meu de vedere, cea mai bună soluție este să avem jumătate din suprafață cu secară și jumătate cu porumb pentru siloz. Astfel reducem riscurile climatice și avem suficient furaj de calitate pentru animale, indiferent dacă anul este secetos sau ploios”, a concluzionat reprezentantul fermei.
Urmărește video de la recoltarea secarei și pregătirea silozului de secară:
