• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • O cunoscută afacere de familie s-a închis după 16 ani: „Nu lipsa clienților ne-a pus la pământ, ci administrația”

    Oana Timar – Agrointeligența

    O afacere de familie, o cunoscută păstrăvărie din comuna Gura Teghii, județul Buzău, și-a încheiat activitatea după 16 ani. Anunțul a fost făcut de Andreea Nicoleta Leonte, reprezentanta afacerii Cabana Bombonel, care a anunțat că decizia nu a fost provocată de lipsa clienților sau de imposibilitatea de a continua producția, ci de costurile administrative și de obligațiile impuse micilor producători.

    Andreea Nicoleta Leonte a explicat că părinții săi au construit păstrăvăria pentru familie, investind bani, timp și muncă într-o afacere dezvoltată în localitatea în care s-au născut și au crescut.

    Andreea Nicoleta Leonte, cea care a făcut public anunțul privind închiderea păstrăvăriei de familie
    Andreea Nicoleta Leonte, cea care a făcut public anunțul privind închiderea păstrăvăriei de familie

    „După 16 ani de muncă, astăzi am închis păstrăvăria. Acum 16 ani, părinții mei au ales să construiască ceva în locul în care ne-am născut și am crescut, pentru mine și pentru sora mea. Au investit bani, timp, putere și, mai presus de toate, suflet”, a transmis Andreea Nicoleta Leonte.

    Afacerea nu ducea lipsă de clienți

    Potrivit mesajului făcut public de către Andreea Nicoleta Leonte, păstrăvăria din județul Buzău nu s-a confruntat cu lipsa cererii și nici cu o diminuare a dorinței familiei de a continua activitatea.

    „Nu munca ne-a învins. Nu lipsa clienților. Nu lipsa dorinței de a merge mai departe. Ne-a învins administrația”, a afirmat reprezentanta afacerii.

    Familia susține că a încercat să respecte cerințele legale, să achite taxele și să realizeze investițiile necesare pentru producerea și comercializarea peștelui în condiții corespunzătoare. Cu toate acestea, costurile aferente monitorizărilor, analizelor și utilizării apei ar fi devenit prea mari pentru dimensiunea exploatației.

    Păstrăv crescut în exploatația familiei Leonte, înainte de închiderea activității
    Păstrăv crescut în exploatația familiei Leonte, înainte de închiderea activității

    Aproximativ 14.000 de lei pe an pentru obligații și monitorizări

    Una dintre principalele nemulțumiri se referă la cele patru monitorizări obligatorii efectuate anual. Potrivit Andreei Nicoleta Leonte, laboratorul trebuie să se deplaseze de la Buzău la Gura Teghii, pe o distanță de aproximativ 80 de kilometri, iar o singură deplasare ar costa aproximativ 2.500 de lei.

    Astfel, doar deplasările laboratorului ar ajunge la aproape 10.000 de lei pe an. La acestea s-ar adăuga analizele, costul apei și celelalte taxe, valoarea totală fiind estimată de proprietari la circa 14.000 de lei anual.

    „Înseamnă că trebuie să vindem peste 311 kilograme de păstrăv, la un preț de 45 de lei pe kilogram, doar ca să acoperim aceste obligații”, se arată în postare.

    Reprezentanta păstrăvăriei subliniază că suma nu include hrana peștilor, energia electrică, puietul, salariile, tratamentele sau investițiile necesare funcționării exploatației.

    Nemulțumiri față de comparația cu o balastieră

    Familia mai susține că, în cadrul unei discuții cu reprezentanți ai Administrației Bazinale de Apă Buzău-Ialomița, i s-ar fi transmis că și o balastieră are același număr de monitorizări și suportă costuri similare.

    „Cum poți compara o păstrăvărie cu o balastieră? Noi trăim datorită apei curate. Dacă apa este poluată, noi suntem primii care pierdem. Peștele moare, iar munca noastră dispare într-o clipă”, a afirmat Andreea Nicoleta Leonte.

    Aceasta reclamă faptul că obligațiile nu ar fi suficient adaptate dimensiunii și specificului unei mici exploatații piscicole.

    Bazinele păstrăvăriei care și-a încetat activitatea după 16 ani de funcționare
    Bazinele păstrăvăriei care și-a încetat activitatea după 16 ani de funcționare

    Bazinele piscicole vor rămâne goale

    Potrivit proprietarei, suprafața bazinelor este intabulată și înregistrată la primărie ca exploatație piscicolă. După închiderea activității, bazinele ar urma să rămână nefolosite.

    Familia susține că inclusiv încetarea activității presupune obținerea unei alte autorizații și achitarea unor costuri suplimentare.

    „În țara asta plătești ca să muncești, iar când nu mai poți munci, plătești și ca să închizi”, a transmis aceasta.

    În finalul mesajului, Andreea Nicoleta Leonte a cerut ca funcțiile de decizie să fie ocupate de persoane care cunosc domeniile pe care le administrează și care înțeleg efectele măsurilor asupra micilor producători.

    „În spatele fiecărei decizii administrative nu sunt doar niște hârtii. Sunt oameni. Sunt familii. Sunt copii. Sunt ani de muncă, de sacrificii și de speranțe”, a conchis reprezentanta păstrăvăriei.

    Afirmațiile privind costurile și discuțiile cu reprezentanții instituțiilor aparțin proprietarilor păstrăvăriei. Un punct de vedere oficial al Administrației Bazinale de Apă Buzău-Ialomița nu este inclus în postarea citată.

    Te-ar mai putea interesa

    Fermierii își fac propria fabrică de murături pentru a nu mai arunca legumele nevândute În timp ce prețurile în portul Constanța scad, Ucraina își mută cerealele prin România Primele terenuri care pierd subvențiile APIA din acest an! Fermă de 3.600 de hectare din vestul țării – scoasă la vânzare! Guvernul a aprobat programul prin care românii din Diaspora primesc 200.000 de euro pentru a porni o afacere în România

    Ultimele știri

    Usturoiul uriaș care se cultivă aproape singur. Un fermier din Giurgiu a recoltat 400 de kilograme și îl vinde cu 30 de lei kilogramul Dan Corbuț: „Este cel mai secetos an de când fac agricultură. La porumb vor fi zone unde nu se va recolta nimic” Piața cerealelor, la zi. Grâul rusesc pune presiune pe piață iar cotațiile DAP Constanța așteaptă noi semnale De la prevenție la pierdere: cum influențează momentul tratamentului calitatea producției în culturile speciale Cum alegi corect hibridul de rapiță: primul pas care îți influențează producția