A investit într-o seră hidroponică de căpșuni, iar acum caută specialistul care să pornească producția
Roxana Dobre – Agrointeligența
Un proiect pornit în 2019 la Lehliu-Gară, județul Călărași, a ajuns la aproximativ 95% din punct de vedere al finalizării, după ani de întârzieri și costuri suplimentare. Alexandru Oancea, antreprenorul care a dezvoltat afacerea în parteneriat cu sora sa a explicat pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO că următorul pas pentru afacere nu este doar găsirea unor bani, ci mai ales a unui inginer cu experiență în producția hidroponică de căpșuni.
Ideea unei sere hidroponice pentru căpșuni a pornit în urma colaborării cu o firmă de consultanță care lucrase anterior cu familia lui Alexandru Oancea la proiecte agricole pentru achiziția de utilaje. După finalizarea acelor proiecte, consultanții au prezentat și alte oportunități de finanțare, iar antreprenorul a decis să încerce un proiect pentru producția de căpșuni în sistem hidroponic. Nu avea experiență în acest domeniu dar sistemul hidroponic „l-a convins” că va reduce mult investiția în forța de muncă, tratamente și tehnologie.
Proiectul a fost început în 2019, iar construcția efectivă a început în 2020. Investiția a fost gândită inițial la 100.000 de euro, cu o contribuție proprie de 10% și o finanțare de 90%, prin fonduri europene gestionate prin AFIR – Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurală.
O investiție care a crescut de la 100.000 de euro la circa 300.000 de euro
Deși pe hârtie investiția inițială se ridca la circa 100.000 de euro, în stadiul actual implementarea proiectului a ajuns să coste 300.000 de euro. Alexandru Oancea a explicat că întârzierile furnizorilor și ale constructorilor au dus la blocaje financiare și la creșterea substanțială a costurilor.
„Când veneau materialele, nu aveau muncitorii în echipa de montaj, plus foarte multă birocrație. Iar de la 100.000 de euro am ajuns, acum, undeva la 300.000, peste chiar. O parte importantă a costurilor suplimentare a fost generată nu doar de echipamente, ci și de birocrație, garanții bancare și dobânzi. Sera are o suprafață de aproximativ 4.600 de metri pătrați, iar împreună cu spațiul de procesare construit în continuarea acesteia, suprafața ajunge la circa 5.200 de metri pătrați”, a mai punctat antreprenorul.
Citiți și: Ruperea florilor la căpșuni pentru o producție mai mare. Metoda pas cu pas
Cea mai mare problemă: lipsa inginerilor în hidroponie
Deși infrastructura este aproape finalizată, Alexandru Oancea consideră că banii nu sunt singura problemă rămasă de rezolvat: acesta caută un partener de afaceri care să fie de preferat specializat în tehnologia hidroponică.
”Noi căutăm un partener, un inginer specializat în hidroponie. Am întâmpinat dificultăți în găsirea în România a unui specialist cu experiență practică în producția hidroponică de căpșuni. Am luat în calcul inclusiv colaborarea cu specialiști din străinătate, inclusiv din Marea Britanie și Olanda. Nevoia nu este doar pentru consultanță punctuală, ci pentru un partener care să poată contribui cu know-how-ul necesar pentru exploatarea comercială a serei. Eu vin cu infrastructura, tot ce am aici, el să vină cu studiile, cu specialitatea și împărțim”, este modelul de colaborare pe care îl are în vedere antreprenorul.
Sera este estimată în prezent la aproximativ 95% grad de finalizare, însă mai sunt necesare investiții pentru ca întregul sistem să poată funcționa la capacitate.
”Acum am mai avea nevoie de aproximativ 20.000 de euro pentru finalizarea culturii și pentru punerea la punct a tuturor elementelor necesare exploatării. De aceea căutăm un specialist care să vină cu experiență în hidroponie și, eventual, cu o contribuție financiară pentru plante și forța de muncă. Modelul avut în vedere este unul de asociere, în care cheltuielile sunt scăzute din veniturile obținute, iar profitul rămas este împărțit între parteneri”, a mai spus acesta.
O piață încă la început în România
Când proiectul a fost inițiat, sistemele hidroponice pentru căpșuni erau încă foarte puțin întâlnite în România. Între timp, au apărut și alte proiecte, inclusiv în Constanța și Argeș, însă antreprenorul consideră că piața românească are în continuare un deficit de specialiști în acest domeniu.
”Primele căpșuni produse în acest an sunt, deocamdată, începutul unui test care ar trebui să arate dacă estimările făcute pe hârtie pot fi confirmate în producția reală. În acest an au fost făcute primele plantări și teste, inclusiv cu soiul remontant Amandine, care este dulce și rezistent iar productivitatea reală urmează să fie evaluată. O parte dintre primele fructe au fost folosite pentru consum propriu și pentru prepararea dulceții. Producția comercială nu a început încă la capacitatea proiectată. În funcție de disponibilitatea stolonilor, intenționăm să extindem rapid suprafața cultivată. Plantele pot începe să producă la aproximativ două-trei luni de la plantare, chiar dacă producția inițială nu este la nivelul maxim”, a mai punctat acesta.
Hidroponia, o soluție pentru lipsa forței de muncă
Unul dintre motivele pentru care antreprenorul a ales sistemul hidroponic este legat de forța de muncă. Într-o cultură clasică de căpșuni, lucrătorii trebuie să petreacă mult timp aplecați sau în poziții incomode, în special la plantare, întreținere și recoltare.
”În sera hidroponică, plantele sunt amplasate la o înălțime care permite lucrul în poziție mai comodă. Nu stai cocoșat, nu omori oamenii, de aceea un astfel de sistem poate deveni mai atractiv și pentru angajați într-un context în care găsirea forței de muncă pentru activitățile agricole este tot mai dificilă. Recoltarea manuală rămâne însă necesară. Există soluții robotizate pentru recoltarea căpșunilor, dar acestea sunt încă asociate în special cu proiecte și sisteme de producție foarte avansate”, a mai explicat Alexandru Oancea pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO.
75.000 de plante și o producție estimată la 75 de tone
Capacitatea proiectată a serei este de aproximativ 75.000 de plante. Pe hârtie, estimarea inițială este de circa un kilogram de fructe per plantă, ceea ce ar însemna o producție potențială de aproximativ 75 de tone.
”Dar prefer să fiu prudent în privința acestor estimări. După anii de întârzieri și după primele teste, și o producție de 30 de tone ar putea face proiectul rentabil, în special dacă fructele sunt obținute în perioadele în care prețurile sunt mai bune. Ieșind în extra sezon cu un preț bun reprezintă un avantaj major. Sistemul permite cultivarea unor soiuri remontante, care pot produce timp de mai multe luni dacă sunt asigurate condiții optime de temperatură și lumină. Astfel, producția poate fi extinsă dincolo de perioada clasică de recoltare din câmp. Infrastructura instalată în seră este una complexă. Proiectul include stație meteo, sisteme automate de deschidere și închidere a ferestrelor laterale, instalație de umbrire și iluminare cu LED-uri. Ferestrele laterale pot fi comandate automat în funcție de condițiile meteorologice. De exemplu, sistemul poate reacționa la vânt sau la ploaie. Iluminarea artificială devine importantă în perioadele cu zile scurte, când lipsa luminii poate afecta inclusiv calitatea gustului fructelor. Sistemul de cultură folosește substraturi precum fibra de cocos sau perlitul, iar apa și nutrienții sunt controlate prin sistemul de fertirigare iar acest lucru permite un control mai bun al mediului de cultură și poate reduce necesitatea unor tratamente comparativ cu o cultură realizată direct în sol”, a mai explicat fermierul.
