Calendarul Fermierului: Luna lui Cuptor este marcată de recoltarea păioaselor
Roxana Dobre -
Iulie, cea mai caldă lună din an, numită nu întâmplător Cuptor, este dedicată secerişului. Numele de Iulie vine de la Iulius Cezar, care s-a născut în această lună. Fermierii din cultura mare recoltează cerealele păioase, aceasta fiind cea mai importantă lucrare agricolă a sezonului, bovinele ies la pășunat pe pășunile amenajate în jurul fermelor sau pe cele comunale. Pomicultorii culeg roadele la speciile vișin, cais, piersic, coacăze și zmeură. Tot în iulie se încep arăturile de vară pentru însămânțările de toamnă și se pregătesc ogoarele pentru însămânțările de primăvără, odată cu încorporarea gunoiului de grajd.
Culturi de câmp
– Culturile de cereale păioase (grâu, orz, triticale) se monitorizează zilnic, pentru a stabili perioada optimă de recoltat;
– Se finalizează recoltarea rapiței și a orzului;
– Se măsoară umiditatea, pentru a se evita pierderile calitative şi cantitative;
– Se recoltează grâul de toamnă și primăvară, secară pentru boabe, ovăzul, orzoaica;
– Producţia recoltată se depozitează în spaţii igienizate iar dacă umiditatea boabelor este prea mare, se vor lua măsuri de scădere a umidităţii;
– Imediat după recoltare se efectuează dezmiriştirea, pentru a menţine umiditatea şi a pregăti terenul pentru următoarea cultură.
Apicultură
– Se face pregătirea rezervelor de hrană şi a albinei de iernare. În lipsa culesurilor de întreţinere, familiile de albine consumă din rezervele proprii, de aceea apicultorii trebuie să aibă în vedere şi în această perioadă deplasarea familiilor de albine la o serie de culesuri care, chiar dacă nu sunt productive, aduc un stimulent natural menţinerii la un nivel maxim a pontei mătcii cu efecte favorabile în perioada următoare;
-În prima parte a lunii încă se derulează culesul la floarea-soarelui şi în funcţie de hibrid şi condiţii pedoclimatice, poate să aducă venituri importante. De menţionat că la acest cules are loc ocuparea spaţiului de ouat cu miere rezultatul fiind un blocaj al pontei cu efecte defavorabile asupra creşterii de noi generaţii de puiet care să înlocuiască albina uzată. În acest sens, apicultorul trebuie să intervină, introducând rame goale pentru pontă în centrul cuibului;
– O serie de resurse melifere ar putea fi valorificate: floarea soarelui târzie, busuiocul de mirişte, coriandru, hrişcă, lavanda, lucernă, muştar alb, pepene galben, pepene verde, castraveţi, fâneaţă sau floră spontană alcătuită din cicoare, muştar de câmp, păpădie, iarba şarpelui, menta, isop, jaleş de câmp, limba mielului, rapiţă sălbatică, roiniţă, salvie de câmp, sulfina, talpa gâştei, trifoi alb, zămoşiţă, zburătoare, zmeur;
– Se va reorganiza cuibul familiilor de albine, lăsând în stupi numai fagurii cu puiet şi rezervele aferente. Se va evalua situaţia acestora precum şi starea de sănătate. Fagurii goi sau cu miere puţină se descăpăcesc şi se aşează după diafragmă pentru ca mierea să fie consumată;
– În completarea producţiei de miere se poate recolta polen (acolo unde există un cules abundent, mai ales în zonele de deal) sau propolis;
Zootehnie
– Are loc furajarea suplimentară a animalelor:
– Se au în vedere și se respectă normele de bunăstare a animalelor pentru protejarea acestora împotriva caniculei;
– Se face cosirea și strângerea fânețelor;
– Finalizarea turmelor de oi care pleacă pe pășunile alpine.
Legumicultură
– La începutul lunii iulie este cel mai bun moment pentru semănarea ridichilor de toamnă-iarnă. Au nevoie de cel puțin 90 de zile până la recoltare;
– Se completează golurile în culturile de varză de toamnă, conopidă şi gulii de toamnă;
– La tomatele timpurii se elimină frunzele de la bază pentru o mai bună aerisire a plantei;
– Se execută până la jumătatea lunii semănatul fasolei verzi pentru consum în stare proaspătă, precum şi semănatul castraveţilor pentru producţie de toamnă. Se mai seamănă salată şi spanac pentru recoltare în septembrie-octombrie;
– Se mai poate semăna mărar pentru recolta de toamnă, mai ales că în toamnă mărarul proaspăt va fi mai scump ca în primăvară;
– Se rup frunzele la țelină ca să facă căpățână;
– Se recoltează ceapa şi usturoiul, care se ţin câteva zile la soare pentru uscare după care se depozitează;
– Se produc răsaduri pentru ciclul II de cultură în solarii;
– Se recoltează cartofii de vară;
– Se execută tratamente foliare pentru combaterea agenţilor patogeni la culturile de tomate, ardei, pătlăgele vinete, castraveţi, pepeni, dovlecei, fasole, varza şi morcovi.
Viticultură
– Se continuă tratamentele fitosanitare împotriva bolilor şi dăunătorilor și se aplică îngrăşăminte foliare. Nota bene! Majoritatea soiurilor de viță de vie sunt sensibile și chiar foarte sensibile la boli și dăuntori ceea ce face ca măsurile de protecție să constituie o verigă destul de importantă pentru obținerea unor producții mari și de calitate. Dintre bolile care produc cele mari pagube în plantațiile de vii uneori până la compromiterea totală a producției, sunt: mana, făinarea și putregaiul cenușiu al strugurilor;
– Pentru plantaţiile aflate în primii ani de la plantare (I-III) se va face al doilea copcit (iulie-august), care va favorizează dezvoltarea sistemului radicular în profunzime şi va conferi viitorilor butuci rezistenţă la secetă;
– Se menţine solul afânat şi curat de buruieni;
– Spre sfârșitul lunii se continuă legarea lăstarilor (acesta este al treilea legat după cele din lunile mai și iunie) înainte de intrarea strugurilor în pârg concomitent cu îndepărtarea copililor în stare erbacee;
– Se începe recoltarea strugurilor pentru masă cu maturare timpurie;
Pomicultură
– Se culeg soiurile timpurii de mere, pere și prune;
– Se culeg corcodușele și dudele;
– Se urmăresc buletinele de avertizate fito-sanitară şi se aplică tratamente după caz;
– Are loc recoltarea la speciile vişin, cais, piersic, coacăze şi zmeură;
– Se începe recoltarea merelor şi perelor de vară şi a prunelor timpurii;
– Piersicile mari se răresc la distanță de 8- 10 cm una de alta pentru o recolta optimă;
– La măr apare făinarea care este cea mai periculoasă boală pentru acest pom. Trebuie atent monitorizate fructele iar dacă acestea lipsesc, este îndreptată atenția către frunze. Stropirile trebuie făcute chiar dacă mărul nu are rod în anul respectiv;
– Se culeg nucile verzi pentru dulceață;
– Se înlătură drajonii, care sunt consumatori de substanţe hrănitoare;
– Până în luna august se fac tăieri de vară la pomii fructiferi și se administrează ultima doză de îngrășământ la piersici și la caisi;
– Foarte importantă este tăierea în verde la meri și la peri până la mijlocul lunii iulie când s-a încheiat creșterea lăstarilor;
– Se îndepărtează toți lăstarii anuali care cresc vertical. În cazul soiurilor care cresc încet lăsați lăstarii mai subțiri și tăiați-i doar pe cei puternici, pentru că este posibil ca fructele rămase în pom să nu mai aibă hrană suficientă;
– Se fac pregătiri pentru aranjarea proptelelor la pomii cu rodire abundentă.
Grădină şi flori
– Se culeg trandafirii pentru dulceață;
– Florile ofilite se curăță regulat;
– În zilele noroase se pot tunde toti arbuștii în diferite forme;
– Pot separa irișii. În decursul timpului irișii capătă o formă stufoasă și au nevoie de o separare pentru a stimula o înflorire mai bogată;
– Leandrul trebuie expus în locurile cele mai însorite pentru a avea o înflorire bogată;
– Din cauza căldurii de “cuptor” trebuie să avem grijă cum udăm și cât udăm. Cei care au sisteme automate de irigații au posibilități mult mai mari pentru a uda grădina sau gazonul. Grădinarii care udă manual trebuie să ude dimineața devreme sau seara târziu pentru a evita ofilirea plantei;
– Jardinierele de balcon și ghivecele de pe terasă se udă des și temeinic, se administrează îngrășământ lichid o dată la 10 zile;
– La sfârșitul lunii iulie se administrează ultima porție de îngrășământ pentru trandafiri, astfel vor avea timp să-l asimileze până la venirea frigului și lăstarii vor intra viguroși în iarnă;
– Petuniile trebuie udate zilnic și administrat îngrășământ o dată pe săptămână;
– Luna iulie este cea mai bună perioada pentru a tăia levănțica. Se scurtează lăstarii cu circa o treime pentru a păstra tufa compacta și pentru a stimula ramificarea și înmugurirea;
– Dacă aveți plante de interior din soiurile, dracena, palmieri, bananieri, cactuși, yucca, amplasați-le pe terasă în zonele cele mai însorite, sunt iubitoare de căldură și de soare puternic (sursa: www.flori-cultura.ro)
Plante medicinale
– Se culeg florile de tei și cozile de cireș pentru ceai;
– Se culege sunătoarea. Creşte la margini de drum şi o recunoşti după florile ei galbene;
– Se adună roinița. Se culege în zilele însorite, fără vânt, care ar putea să evapore uleiurile volatile ale florilor de roiniţă;
– Se culege măghiranul. Cataplasmele călduţe cu frunze de maghiran liniştesc durerile de stomac şi colicile la copii;
– Se culeg florile de mușețel, coada-șoricelului, cimbrișor și soc.
