Irigațiile, tema centrală a vizitei ministrului Tánczos Barna la ferma președintelui Clubului Fermierilor Români
Bianca Brânză – Agrointeligența
Viceprim-ministrul interimar Tánczos Barna a vizitat ferma condusă de Alexander Degianski, președintele Clubului Fermierilor Români, la Giulvăz, județul Timiș. Principalele discuții au fost despre accesul fermierilor la apă pentru irigații și simplificarea legislației care reglementează utilizarea resurselor de apă în agricultură. Clubul susține această temă ca o prioritate de siguranță națională, potrivit unui comunicat de presă.
Vizita ministrului interimar al Agriculturii, Tanczos Barna în ferma lui Alexander Degianski a avut loc într-un context în care seceta a redevenit factorul principal de pierdere economică în fermele românești, iar cadrul legislativ care privește accesul la apă rămâne un obstacol semnalat constant de fermieri.
„Am discutat despre problema numărul unu a agriculturii României, accesul mai facil la apă pentru irigații prin înlesnirea legislației. Apa este o resursă vitală și gestionarea ei ține de siguranța națională. De aceea trebuie gândit un mod real, fezabil de gestionare a apei, nu povești ce dau bine în campanii electorale”, a declarat Alexander Degianski, președintele Clubului Fermierilor Români.
Alte tări europene au fost un reper al discuției. „Avem exemple în țări precum Spania și Italia, țări care stochează apa când ea se află în exces și o utilizează atunci când lipsește. Până nu înțelegem aceste lucruri și nu le punem în practică, nu vom putea ieși din deșertul acesta legislativ și climatic”, a adăugat președintele Clubului.
Citiți și: România, printre puținele țări din UE care ar putea extinde suprafața cu rapiță pentru recolta 2027
Seceta din 2026, o problemă europeană
România se încadrează tabloului european. Potrivit evaluării Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene, seceta persistentă din vara anului 2026 a deteriorat considerabil perspectivele culturilor de vară din vestul și centrul Europei, cu efecte care merg de la reduceri moderate de randament până la compromiterea recoltelor în zonele cele mai afectate. Copa-Cogeca a raportat pierderi de porumb de 50% până la 70% în Slovenia, aproximativ 40% în Franța și între 20% și 25% în Italia, cu vârfuri de până la 70% în zonele neirigate. România figurează printre statele cu pagube regionale importante, alături de Spania, Ungaria, Germania, Croația, Cehia și Irlanda. Austria a raportat pagube agricole de aproximativ 1 miliard de euro, iar Guvernul francez a anunțat pe 4 septembrie un pachet de urgență de peste 1 miliard de euro pentru fermierii afectați de secetă, caniculă și incendii, menționează CFRO în comunicat.
Conform direcției pe care Clubul Fermierilor Români o susține, noua intervenție de criză introdusă prin Articolul 78a din Regulamentul privind Planurile Strategice PAC permite compensarea fermierilor activi care înregistrează pierderi de producție de cel puțin 30%, iar sprijinul este mai ridicat pentru fermierii acoperiți de asigurări. Comisia Europeană a confirmat totodată majorarea plăților în avans de la 50% la 70% începând cu 16 octombrie. Pentru fermele românești, accesul la apă și acoperirea prin poliță de asigurare devin astfel criterii care determină direct nivelul sprijinului public primit după un an de secetă.
Citiți și: Mustul aduce primii bani în Crama Viișoara. Prețul pe litru și cât timp poate fi păstrat
Dimensiunea economică a secetei
Cifrele arată că tema este urgentă. Seceta din 2025 a afectat aproximativ 628.000 de hectare de culturi agricole, iar în 2026 Ministerul Agriculturii a raportat circa 24.000 de hectare calamitate în județele Arad, Bihor și Timiș, pentru care despăgubirile au fost stabilite la 100 de euro pe hectar dintr-un buget total de 155 de milioane de lei. Pe un orizont mai lung, patru ani de secetă succesivă au însemnat pierderi cumulate de aproximativ 29 de milioane de tone de producție agricolă. Evaluarea Băncii Mondiale plasează pierderile medii anuale ale agriculturii românești provocate de hazarde la aproximativ 2 miliarde de euro, dintre care 60% sunt atribuite exclusiv secetei, iar România este statul membru cu cea mai mare creștere absolută proiectată a pierderilor la culturile vegetale din Uniunea Europeană, conform Clubul Fermierilor Români (CFRO).
Diferența dintre infrastructura existentă și cea funcțională rămâne vulnerabilitatea structurală a sectorului. Conform CFRO, România dispune de circa 3,17 milioane de hectare amenajate pentru irigații, însă apa ajunge efectiv pe o suprafață estimată între 750.000 și 785.000 de hectare, potrivit datelor Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare. În paralel, doar 27% până la 32% din suprafața agricolă utilizată este acoperită de polițe de asigurare, ceea ce lasă aproximativ 70% din teren fără protecție financiară în fața riscului climatic. Accesul la apă si transferul riscului prin instrumente financiare au aceleași probleme: capacitatea fermelor românești de a rămâne solvabile după un an agricol ratat.
Clubul Fermierilor Români propune un sistem construit pe date
Clubul Fermierilor Români susține că gestionarea apei și managementul riscului agricol trebuie tratate ca un sistem unitar, construit pe date. Organizația a prezentat la Bruxelles, în parteneriat cu Banca Mondială, o analiză privind managementul riscului agricol în România, care propune un sistem informatic agricol integrat, instrumente de transfer al riscului prin asigurarea obligatorie a culturilor după modelul TARSIM din Turcia și formarea a 1.000 de manageri digitali de fermă în cadrul programului SIA (Specialist în Informatică Agricolă).
„Agricultura este un sector strategic și trebuie tratată ca atare, cu instrumente de politică publică pe măsură. Accesul la apă, capacitatea de stocare și transferul riscului prin asigurări sunt decizii de securitate economică și au nevoie de un orizont mai lung decât un ciclu bugetar. Clubul Fermierilor Români propune un cadru construit pe date, în care fiecare hectar irigat și fiecare hectar asigurat sunt cunoscute și planificate”, a precizat Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.
