• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Seceta și datoriile îi fac pe fermieri să renunțe la fertilizarea de toamnă. Dragoș Ivan, SEEFCO: „Economia pe termen scurt poate genera o pierdere semnificativă de producție”

    Roxana Dobre – Agrointeligența

    Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

    Seceta prelungită pune la grea încercare planurile fermierilor români pentru această toamnă, la care se adaugă și creșterile tot mai mari la inputuri. În încercarea de a-și proteja bugetele și de a reduce riscurile financiare provocate de lipsa de umiditate din sol și de datoriile acumulate din anii anteriori, tot mai mulți agricultori iau în calcul o decizie drastică: renunțarea la fertilizarea de bază cu îngrășăminte complexe la semănatul culturilor de grâu și orz.

    Dragoș Ivan, manager comercial SEEFCO, avertizează că această tendință de amânare sau chiar de renunțare la fertilizare se reflectă deja și în datele de piață. La începutul campaniei de toamnă, în lunile iunie și iulie, aprovizionările cu îngrășăminte complexe în bazinul Mării Negre și în portul Constanța au fost semnificativ mai mici comparativ cu anii anteriori. Evoluția indică volume mai reduse de importuri de îngrășăminte complexe și o reticență generală a pieței.

    Citiți și: Piața îngrășămintelor, pe un butoi cu pulbere! Dragoș Ivan, SEEFCO: ”Companiile pot acumula datorii uriașe către stat fără să scoată un leu din buzunar”

    Dragoș Ivan, manager comercial SEEFCO

    Dragoș Ivan, SEEFCO: Amânarea  fertilizării de bază vine cu un risc important pentru viitoarea recoltă

    Conform lui Dragoș Ivan, deși prudența este de înțeles în condiții de stres hidric, această abordare vine cu un risc important pentru viitoarea recoltă.

    ”O fertilizare de start omisă înseamnă că plantele vor porni în vegetație cu un handicap dificil de recuperat ulterior. Chiar și într-un sol uscat, fosforul și azotul aplicate la semănat pot reprezenta o veritabilă plasă de siguranță pentru cultură. În momentul în care apar precipitațiile, plantele au nevoie de nutrienți accesibili pentru dezvoltarea unui sistem radicular puternic și profund, capabil să valorifice mai eficient apa din sol și să ajute cultura să treacă peste perioada de iarnă”, a spus acesta pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO.

    Potrivit lui Dragoș Ivan, fără acest aport de nutrienți, chiar și precipitațiile venite ulterior pot avea un efect limitat asupra dezvoltării grâului și orzului. Plantele pot rămâne firave, slab înfrățite, cu un sistem radicular insuficient dezvoltat și, implicit, mai vulnerabile.

    Citiți și: Ce se întâmplă cu taxa CBAM care a scumpit îngrășămintele? Fermierul, singurul care o plătește!

    Dragoș Ivan despre Scenariul 1: Vin precipitațiile, chiar și târziu

    Managerul comercial SEEFCO a mai arătat că dacă semănatul se face spre finalul sau chiar în afara epocii optime, iar precipitațiile apar ulterior, prezența îngrășămintelor complexe aplicate la semănat poate susține dezvoltarea rapidă a sistemului radicular.

    ”Aportul de nutrienți ajută cultura să recupereze mai repede decalajul de vegetație, să se înfrățească și să se pregătească mai bine pentru iarnă. Fără fertilizarea de bază, chiar și în condițiile revenirii ploilor, grâul și orzul pot porni cu un handicap dificil de recuperat”, a semnalat Dragoș Ivan.

    Dragoș Ivan despre Scenariul 2: Seceta continuă și nu vin precipitațiile

    În scenariul pesimist, în care seceta persistă și, din nefericire, precipitațiile nu apar, investiția în îngrășămintele complexe nu este neapărat o pierdere financiară. Nutrienții aplicați în sol nu dispar pur și simplu, ci pot rămâne disponibili pentru culturile următoare, în funcție de condițiile din sol și de modul în care sunt valorificați ulterior.

    ”Astfel, dacă terenul va trebui reînsămânțat în primăvară cu floarea-soarelui sau porumb, o parte dintre nutrienții aplicați inițial poate fi valorificată de cultura următoare. O economie făcută pe termen scurt la achiziția îngrășămintelor complexe poate genera, în final, o pierdere semnificativă de producție. Aceasta este o pierdere pe care fertilizările din primăvară, realizate exclusiv cu îngrășăminte azotoase, nu o vor putea compensa în totalitate în cazul grâului de toamnă. Îngrășămintele de bază aplicate la semănat nu ar trebui privite doar ca o cheltuială, ci ca o investiție în potențialul viitoarei producții”, a mai arătat managerul comercial SEEFCO.

    Te-ar mai putea interesa

    Soții Oana și Mihai Țolea au investit în trei hectare de legume, iar azi conservele lor se vând în supermarketuri și online Familia care a fondat Lego cumpără 10.000 de hectare de teren agricol pe vrea să îl transforme total Un gigant european al îngrășămintelor oprește producția: Gazul este prea scump, cererea prea mică De la 2.200 la 8.000 litri de lapte cu rasa Bălțată cu Negru Românească. Toader Neață, AGCTR: „Taurii românești sunt foarte buni. Materialul seminal este la același nivel cu cel din Occident” Soții Angela și Mircea Mureșan din Maramureș au recoltat un dovleac de aproape 185 de kilograme

    Ultimele știri

    Ministrul Finanțelor a anunțat că a dat undă verde subvenției APIA pentru achiziția de îngrășăminte Adio subvenții APIA mai mari? Eurodeputat român: ”Ursula și-a bătut joc din nou de fermierii români” Raportul USDA pe noiembrie nu modifică recoltele României, dar schimbă jocul pe piețele de cereale. Unde pot câștiga fermierii români? Avans APIA 2026. Plata medie pe fermă a ajuns la 1.705 euro, numărul fermierilor la plată s-a dublat Platforma Hambar a atras o investiție de 250.000 de euro de la Vest Ventures