Seceta și datoriile îi fac pe fermieri să renunțe la fertilizarea de toamnă. Dragoș Ivan, SEEFCO: „Economia pe termen scurt poate genera o pierdere semnificativă de producție”
Roxana Dobre – Agrointeligența
Seceta prelungită pune la grea încercare planurile fermierilor români pentru această toamnă, la care se adaugă și creșterile tot mai mari la inputuri. În încercarea de a-și proteja bugetele și de a reduce riscurile financiare provocate de lipsa de umiditate din sol și de datoriile acumulate din anii anteriori, tot mai mulți agricultori iau în calcul o decizie drastică: renunțarea la fertilizarea de bază cu îngrășăminte complexe la semănatul culturilor de grâu și orz.
Dragoș Ivan, manager comercial SEEFCO, avertizează că această tendință de amânare sau chiar de renunțare la fertilizare se reflectă deja și în datele de piață. La începutul campaniei de toamnă, în lunile iunie și iulie, aprovizionările cu îngrășăminte complexe în bazinul Mării Negre și în portul Constanța au fost semnificativ mai mici comparativ cu anii anteriori. Evoluția indică volume mai reduse de importuri de îngrășăminte complexe și o reticență generală a pieței.
Dragoș Ivan, SEEFCO: Amânarea fertilizării de bază vine cu un risc important pentru viitoarea recoltă
Conform lui Dragoș Ivan, deși prudența este de înțeles în condiții de stres hidric, această abordare vine cu un risc important pentru viitoarea recoltă.
”O fertilizare de start omisă înseamnă că plantele vor porni în vegetație cu un handicap dificil de recuperat ulterior. Chiar și într-un sol uscat, fosforul și azotul aplicate la semănat pot reprezenta o veritabilă plasă de siguranță pentru cultură. În momentul în care apar precipitațiile, plantele au nevoie de nutrienți accesibili pentru dezvoltarea unui sistem radicular puternic și profund, capabil să valorifice mai eficient apa din sol și să ajute cultura să treacă peste perioada de iarnă”, a spus acesta pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO.
Potrivit lui Dragoș Ivan, fără acest aport de nutrienți, chiar și precipitațiile venite ulterior pot avea un efect limitat asupra dezvoltării grâului și orzului. Plantele pot rămâne firave, slab înfrățite, cu un sistem radicular insuficient dezvoltat și, implicit, mai vulnerabile.
Citiți și: Ce se întâmplă cu taxa CBAM care a scumpit îngrășămintele? Fermierul, singurul care o plătește!
Dragoș Ivan despre Scenariul 1: Vin precipitațiile, chiar și târziu
Managerul comercial SEEFCO a mai arătat că dacă semănatul se face spre finalul sau chiar în afara epocii optime, iar precipitațiile apar ulterior, prezența îngrășămintelor complexe aplicate la semănat poate susține dezvoltarea rapidă a sistemului radicular.
”Aportul de nutrienți ajută cultura să recupereze mai repede decalajul de vegetație, să se înfrățească și să se pregătească mai bine pentru iarnă. Fără fertilizarea de bază, chiar și în condițiile revenirii ploilor, grâul și orzul pot porni cu un handicap dificil de recuperat”, a semnalat Dragoș Ivan.
Dragoș Ivan despre Scenariul 2: Seceta continuă și nu vin precipitațiile
În scenariul pesimist, în care seceta persistă și, din nefericire, precipitațiile nu apar, investiția în îngrășămintele complexe nu este neapărat o pierdere financiară. Nutrienții aplicați în sol nu dispar pur și simplu, ci pot rămâne disponibili pentru culturile următoare, în funcție de condițiile din sol și de modul în care sunt valorificați ulterior.
”Astfel, dacă terenul va trebui reînsămânțat în primăvară cu floarea-soarelui sau porumb, o parte dintre nutrienții aplicați inițial poate fi valorificată de cultura următoare. O economie făcută pe termen scurt la achiziția îngrășămintelor complexe poate genera, în final, o pierdere semnificativă de producție. Aceasta este o pierdere pe care fertilizările din primăvară, realizate exclusiv cu îngrășăminte azotoase, nu o vor putea compensa în totalitate în cazul grâului de toamnă. Îngrășămintele de bază aplicate la semănat nu ar trebui privite doar ca o cheltuială, ci ca o investiție în potențialul viitoarei producții”, a mai arătat managerul comercial SEEFCO.
