Bruxelles-ul pregătește garanții pentru fermierii UE: grâul ucrainean, orientat spre Africa de Nord, dar Kievul refuză restricțiile permanente
Mihaela Ploscaru – Agrointeligența
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Comisia Europeană a prezentat pe 6 octombrie un pachet de propuneri pentru pregătirea UE în vederea extinderii viitoare. Printre ele se numără restricții tranzitorii și mecanisme speciale de salvgardare pentru noii membri, chiar și după aderarea formală. Documentul nu conține reguli finale. Este o bază de discuție pentru instituțiile europene. Pentru fermierii români, capitolul agricol contează cel mai mult, pentru că Ucraina este vecină și un concurent pe aceleași piețe și rută de tranzit prin porturile românești.
Comisia acordă atenție specială sectorului agricol ucrainean. Date fiind dimensiunea, structura și productivitatea lui ridicată, sunt propuse mecanisme speciale care ar putea limita semnificativ sprijinul financiar și accesul pe piața UE pentru produsele agricole sensibile, inclusiv cerealele. Scopul este reducerea riscului unei creșteri bruște a concurenței pentru fermierii din statele membre actuale. Restricțiile ar putea viza nu doar accesul pe piață, ci și participarea Ucrainei la sistemul european de subvenții agricole.
Grâul ucrainean, orientat spre Africa de Nord
Ca o compensație, Bruxelles-ul propune să ajute Ucraina să-și păstreze și să-și refacă destinațiile tradiționale de export din afara UE, inclusiv piețele din Africa de Nord. Potrivit Interfax, abordarea ar urma să fie inclusă în poziția de negociere a UE la deschiderea clusterului agricol, astfel încât grâul ucrainean să fie îndreptat în continuare în principal spre piețe terțe, nu spre piața comunitară.
Comisia subliniază că Egiptul și celelalte state nord-africane sunt printre destinațiile-cheie și că reducerea livrărilor ucrainene către aceste piețe ar putea crea riscuri pentru securitatea alimentară a țărilor importatoare, care depind de cerealele din bazinul Mării Negre. Mecanismul urmărește, astfel, un echilibru între protecția fermierilor din statele membre actuale și nevoia Ucrainei de a-și menține accesul la clienții tradiționali, în timp ce parametrii finali ai măsurilor vor fi stabiliți abia în negocierile de aderare.
Kievul: tranziție da, restricții permanente nu
Reacția Ucrainei a venit rapid. Ministrul Taras Vysotskyi a spus pentru Politico că țara sa nu va accepta un model de aderare cu restricții permanente la vânzarea unor produse agricole ucrainene pe piața UE. Kievul face o distincție clară între perioada de tranziție și restricțiile permanente. Este pregătit să accepte o integrare treptată în Politica Agricolă Comună, cote temporare și mecanisme de salvgardare pentru produsele sensibile, dar cu o dată de încheiere clar definită. Restricțiile pe termen nedeterminat ar contrazice, în opinia Kievului, logica apartenenței depline la UE.
Ucraina spune că nu vrea să-și bazeze integrarea doar pe exporturi de cereale și alte materii prime. Țintește livrări mai mari de produse cu valoare adăugată mai mare, precum furaje, ingrediente, produse procesate și biocombustibili, și atragerea de investiții în capacitățile de procesare. Vysotskyi a mai afirmat că agricultura ucraineană nu trebuie privită doar ca o amenințare pentru fermierii europeni: ar putea reduce dependența UE de importurile din țări terțe de îngrășăminte, soia și lizină furajeră și ar putea oferi producătorilor europeni acces mai bun la rutele de export prin Marea Neagră.
Miza pentru România: concurență pe piețele terțe, nu pe piața UE
Pentru România, propunerea CE are efecte în ambele direcții. Limitarea accesului ucrainean la piața UE și la subvențiile PAC ar proteja cererea pentru marfa produsă în interiorul blocului și ar reduce temerea unei concurențe directe pe piața comunitară. În același timp, orientarea grâului ucrainean spre Africa de Nord și alte piețe terțe înseamnă o concurență mai puternică pe piețele unde exportatorii români au câștigat teren în ultimele luni, de la Egipt și Algeria la Turcia și Orientul Mijlociu. Obiectivul Kievului de a trece spre produse procesate, precum biocombustibili și furaje, ar putea aduce competiție în segmente pe care fermierii și procesatorii români le vizează.
Nimic nu este decis. Parametrii finali vor fi stabiliți abia în negocierile de aderare, iar Ucraina a spus deja că va contesta orice formulă fără termen de încheiere. Fermierii români ar trebui să urmărească două puncte: durata și întinderea restricțiilor pe piața UE și modul în care Ucraina va folosi rutele de tranzit prin Constanța pentru a-și reorienta exporturile spre piețele terțe.
