• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Comuna Tinca – un fel de Dăbuleni al vestului: Aceleași producții excepționale la pepeni, aceleși prețuri mici la valorificarea recoltei

    Gabriela Gimbășanu – Agrointeligența

    Deși ne-am obișnuit să cumpărăm și să vedem pe etichetele comercianților deja brandul ”Pepeni de Dăbuleni”, în vestul țării există o altă zonă celebră pentru cultura sa de lubenițe. Așa se face că, de mai bine de 20 de ani, agricultorii din zona Tinca, județul Bihor, se ocupă cu cultivarea și comercializarea pepenilor vestici și se bucură de un succes similar cu al colegilor pepenari din Dolj.

    Zona Tinca renumită pentru producția de lubenițe

    Așa cum sudul țării are Dăbuleniul pentru producția de pepeni, tot așa bihorenii au zona lor, zona Tinca. “În tot județul Bihor suntem șase localități care cultivăm pepeni. Ca și suprafață, în total cred că se cultivă vreo 300-400 de hectare cu lubenițe. Într-un an, producția medie ajunge la 40-50 tone de pepeni pe hectar. Dar dacă avem un an bun, putem depăși producția de 80 tone de pepeni pe hectar, în condițiile în care respectăm tehnologia de cultură și dacă ne ajută și vremea”, a declarat pentru Agrointeligența Condoș Ferenț, unul dintre cei care cultivă lubenițe în comuna Tinca din județul Bihor.

    Prețuri mici și în vest

    Chiar dacă sunt poziționate în regiuni diferite ale țării, atât fermierii din Dăbuleni, cât și cei din Tinca se confruntă cu probleme similare: lipsa asocierii și un preț de valorificare sub costul de producție.

    “La noi încă nu s-au copt pepenii, dar deja îmi fac probleme legate de prețul de vânzare. Dacă aici la Dăbuleni, prețul oferit pentru un kilogram de pepeni nu depășește 0.30 bani, nu știu ce se va întâmpla și la noi în zonă. Eu cred că prețul corect pentru un kilogram de pepene ar trebui să fie 0,70-0,80 de bani ca să ne iasă și nouă calculele bine, să recuperăm ce am investit și să ne mai și rămână ceva, pentru ca, anul următor să o luăm de la capăt”, a mai spus Condoș Ferenț.

    DSC_0315

    Semințele de la Syngenta sunt ”forță” și-n vest

    Fermierul din Tinca ne-a vorbi despre preferințele bihorenilor în materie de harbuz, subliniind faptul că în acea parte a țării se preferă pepeni cu coaja subțire și culoarea intensă.

    “Cel mai cultivat hibrid de la noi este Romanza de la Syngenta, varietățile rotunde. De anul acesta, eu personal am cultivat și un hibrid mai nou, Mirsini, tot de la Syngenta, de care sunt foarte mulțumit. Toți acești hibrizi sunt caracterizați de culoare, gust și o rezistență crescută la boli. După întreaga experientă pe care am acumulat-o, cultura de pepeni în România nu este o cultură așa de profitabilă. Sunt foarte mulți producători care abandonează această ramură de agricultură, pentru că este din ce în ce mai nerentabilă. Investești într-un hectar cu pepeni fără să știi dacă la sfârșit reușești să îți acoperi măcar cheltuielile”, a vorbit bihoreanul, despre hibrizi de pepeni care se cultivă în zona de vest a țării.



     


    Te-ar mai putea interesa

    România se opune plafonării subvențiilor APIA la 100.000 de euro pe fermă Plăți APIA deblocate! Subvențiile care au apărut în Monitorul Oficial și pot intra la plată! Subvențiile APIA care intră la plată de săptămâna viitoare! Ciorile fac din nou prăpăd și scot din pâmânt porumbul abia răsărit. ”Sunt monumente ale naturii” ADS scoate la licitație o suprafață record de 4.700 de hectare pentru fermierii care au animale

    Ultimele știri

    APIA poate începe plata ANT! Guvernul a aprobat plafoanele pe hectar și animale! S-a aprobat! Ajutoare de 50.000 euro pentru fermierii afectați de scumpirile la motorină și îngrășăminte Subvenția care crește de la 200 de euro la 800 de euro pe hectar! Demisiile secretarilor de stat ai PSD, în Monitor. Adrian Pintea: ”Rămân aproape de agricultură” Ședință la AFIR cu ministrul interimar Tanczos Barna. Debirocratizarea, prioritară în accesarea fondurilor europene