Banca Mondială: Prețurile cerealelor vor crește în continuare, iar grâul ar putea ajunge la 315 dolari/tonă
Mihaela Ploscaru – Agrointeligența
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Prețurile cerealelor se pregătesc pentru doi ani consecutivi de creștere, chiar dacă prognozele pentru ansamblul piețelor de materii prime indică o temperare a cotațiilor în 2027. Banca Mondială estimează că indicele internațional al prețurilor cerealelor va avansa cu 14,1% în 2026 și cu alte 9,3% în 2027.
Pentru fermierii români, evoluția vine într-un moment în care costurile cu energia, îngrășămintele și transportul continuă să influențeze rentabilitatea producției agricole. Potrivit raportului Commodity Markets Outlook, publicat de Banca Mondială la sfârșitul lunii octombrie 2026, piața cerealelor se îndreaptă într-o direcție diferită de cea anticipată pentru majoritatea materiilor prime. În timp ce indicele general al mărfurilor este estimat să crească cu 23% în 2026, urmat de o scădere de 7% în 2027, cerealele vor continua să se scumpească.
Presiunea este alimentată de riscurile privind aprovizionarea internațională, perturbările transporturilor prin Marea Neagră, cheltuielile ridicate cu inputurile agricole și condițiile meteorologice nefavorabile. Indicele prețurilor alimentare este prognozat să crească mai lent, cu 10,3% în 2026 și 7,2% în 2027.
Grâul, cea mai mare creștere de preț dintre cereale
Banca Mondială a revizuit puternic ascendent estimările pentru grâu față de prognoza din aprilie. Prețul de referință pentru grâul american Hard Red Winter (HRW) este estimat la o medie de 311 dolari/tonă în 2026, comparativ cu 243 dolari/tonă în 2025. Creșterea anuală ajunge astfel la 28%.
Pentru 2027, instituția anticipează o nouă majorare, de 13,5%, până la 353 dolari/tonă, echivalentul a 315 euro/tonă. Diferența față de estimările din primăvară este considerabilă. În aprilie, Banca Mondială anticipa prețuri de 253 dolari/tonă pentru 2026 și 260 dolari/tonă pentru 2027.
Porumbul are o traiectorie ascendentă, dar cu ritmuri mai moderate. Prețul mediu este prognozat la 223 dolari/tonă în 2026, față de 203 dolari/tonă în 2025, ceea ce înseamnă un avans de 9,9%. În 2027, cotația ar putea ajunge la 235 dolari/tonă, cu 5,4% peste nivelul estimat pentru acest an. La orz, prognoza indică 164 dolari/tonă în 2026 și 172 dolari/tonă în 2027. O evoluție ascendentă este anticipată și pentru orezul thailandez cu 5% boabe sparte, al cărui preț de referință ar putea crește de la 408 dolari/tonă în 2025 la 448 dolari/tonă în 2026 și 500 dolari/tonă în 2027.
Citiți și: De ce aleg investitorii europeni să investească în fermele din România?
Șrotul de soia și uleiul vegetal, noi surse de presiune asupra costurilor
Scumpirile nu se limitează la cerealele destinate consumului uman și furajării. Banca Mondială estimează creșteri importante și pentru oleaginoase și produsele derivate, cu efecte directe asupra industriei nutrețurilor combinate și sectorului zootehnic.
Șrotul de soia ar putea ajunge la 430 dolari/tonă în 2026, în creștere cu 17,5%, urmând să se scumpească cu încă 9,5%, până la 471 dolari/tonă în 2027. Soia boabe este estimată la 489 dolari/tonă în 2026 și 515 dolari/tonă în anul următor.
Cea mai puternică majorare este anticipată pentru uleiul de soia. Prețul mediu ar urma să crească cu 39% în 2026, până la 1.585 dolari/tonă, și să ajungă la 1.765 dolari/tonă în 2027.
Energia, îngrășămintele și conflictul de la Marea Neagră pot schimba prognozele
Costurile de producție rămân o vulnerabilitate pentru agricultură. Banca Mondială estimează o creștere de 32% a prețurilor la energie în 2026, după trei ani consecutivi de scăderi. Petrolul Brent ar putea avea un preț mediu de 91 dolari/baril, față de 69 dolari/baril în 2025. Pentru 2027, prognoza indică o coborâre la 79 dolari/baril.
Indicele prețurilor îngrășămintelor este estimat să avanseze cu 14,3% în 2026, înainte de o corecție de 12,4% în 2027. Ureea ar putea ajunge la 510 dolari/tonă în acest an, cu 20,6% peste nivelul din 2025.
Un alt risc major este securitatea exporturilor prin Marea Neagră. Atacurile asupra infrastructurii portuare și navelor comerciale pot reduce disponibilitatea cerealelor pe anumite piețe, pot majora primele de asigurare și tarifele de transport și pot întârzia livrările. Pentru România, aceste perturbări pot modifica raportul de competitivitate dintre exporturile din Constanța și cele provenite din Ucraina și Rusia.
Banca Mondială avertizează și asupra posibilității unui episod El Niño de intensitate foarte mare, care ar putea afecta producția agricolă în mai multe regiuni ale lumii. Pentru fermierii români, aceste evoluții contează în calculul cheltuielilor cu fertilizarea, motorina, uscarea și depozitarea cerealelor. Chiar dacă îngrășămintele s-ar putea ieftini în 2027, energia și
transportul vor continua să influențeze costurile de producție și procesare.
