Ce înseamnă o producție onorabilă la cultura de cartofi din Țara Făgărașului
agrointeligenta.ro -
Producția națională de cartofi ar fi suficientă pentru a acoperi consumul național, însă suntem în continuare invadați de importuri, așa că mulți fermieri renunță, pe rând, la această cultură agricolă altădată foarte profitabilă. În Țara Făgărașului, unul dintre agricultorii care se luptă cu sistemul este și Cleonic Sucaciu, considerat cel mai mare producător de cartofi cu o suprafață de 800 de hectare. Pentru el, ca și pentru ceilalți fermieri din zonă, o mare nemulțumire este legată de accesarea fondurilor europene prin PNDR 2014-2020.
„Avem punctaj mai mic la accesarea fondurilor europene decât are un cultivator de căpșuni, de exemplu. Aș ridica o problemă pe care doar Academia Română o poate rezolva. În cadrul PNDR 2014-2020 există o măsură de sprijin a cercetării din țara noastră. Cercetarea este legată, cum se întâmplă și în altă țară, de fermier, cercetător și o firmă care realizează ideile cercetării respective. S-au alocat 36 de milioane de euro pentru această măsură. Este o sumă frumușică. Dar pentru promovarea acestei măsuri s-au alocat 76 de milioane de euro. Cifrele sunt reale. Este un semn mare de întrebare. Adică, cercetarea are la dispoziție 36 de milioane de euro, dar tu faci publicitate de 76 de milioane de euro. Eu cred că nu am avea nicio problemă să inversăm sumele”, a declarat Cleonic Sucaciu pentru publicația locală BizBrasov.ro.
Cleonic Sucaciu este, de altfel, considerat cel mai mare cultivator de cartofi din Țara Făgărașului. Exploatează peste 800 de hectare și este de admirat cum a reușit să construiască o fermă de producție vegetală prosperă, el fiind de profesie inginer mecanic, dar pasionat de agricultură. Fermierul este cel care a creat și Grupul de producători Țara Făgărașului care are 71 de membri, toți cultivatori de cartofi.
„60.000 de hectare înregistrate la APIA pentru 2014 este un calcul optimist. Sunt ceva mai puține și dacă o să scădem și 25% , acea este suprafața reală a României cultivată cu cartofi. Noi, ca producători de cartofi, trebuie să ajungem la o producție de 40 de tone/ha, o producție onorabilă. Nu este greu de realizat. Dar nu se poate atinge pe o tehnologie minimă. Dacă înmulțim 40 de tone cu suprafața de cartofi care există am putea să consumăm numai cartofi românești. După cifrele reale care există se vede că noi consumăm 40% cartofi produși în alte țări decât România” a povestit fermierul Cleonic Sucaciu.
Subvenția pentru cartoful timpuriu este mai mare
Interesul cultivatorilor de cartofi ar putea fi menținut însă de subvențiile speciale plătite pentru această cultură agricolă. Este vorba despre sprijinul cuplat pentru cartoful timpuriu și de sprijinul cuplat pentru cartoful de sămânță.
Cultura cartofului timpuriu este costisitoare, sensibilă la boli și dăunători. Cultivându-se pe suprafețe fărâmițate, există tendința renunțării la această cultură, iar susținerea propusă va contribui atât la asigurarea din producția internă a cartofilor timpurii la prețuri accesibile și va putea compensa și pierderile cauzate de perioada scurtă de valorificare.
Se estimează că suprafața cultivată cu cartof timpuriu în 2015 va fi de 30.300 de hectare.
Sprijinul cuplat la cartoful timpuriu va fi de 700 de euro/ha în 2015, urmând să crească anual până în 2020.
Subvenția cuplată la cartoful pentru sămânță – aproape 1.000 de euro la hectar
Suprafețele agricole exploatate pentru sămânță de cartof au scăzut dramatic, de la 6.440 de hectare în 1999 la 2.620 de hectare în 2007 și ajungându-se la 305 hectare în 2013. Scăderea este cauzată de costurile mari de producție de 2,75 de lei/kg pentru materialul clonal și de 1,53 lei la clasa A certificată.
Se estimează că suprafața cultivată cu cartof de sămânță în 2015 va fi de 840 de hectare.
Sprijinul cuplat la sămânța de cartof va fi de 960 de euro/ha în 2015, urmând să crească anual până în 2020.
Ca și condiție de eligibilitate, la cartoful de sămânță trebuie să se facă dovada valorificării a minimum 20.200 kg sămânţă de cartof/ha pe baza facturii fiscale sau a filei/filelor din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, în cazul persoanelor fizice, pe care le prezintă la APIA până la data de 15 mai a anului următor anului de cerere curent.
Pentru cultura înfiinţată începând cu anul de cerere 2016, trebuie să facă dovada că se utilizează sămânţă certificată în conformitate cu legile și ordinele ministeriale în vigoare (Legea nr. 266/2002 şi cu Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 1.266/2005 pentru aprobarea Regulilor şi normelor tehnice privind producerea în vederea comercializării, certificarea calităţii şi comercializarea cartofului pentru sămânţă). Dovada se face prin factura fiscală de achiziţie a seminţei de cartof, pentru cantitatea corespunzătoare suprafeţei declarate, însoţită de Autorizaţia pentru producerea cartofului de sămânţă, vizată pentru anul curent de cerere, şi documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau Buletinul de analiză oficială, cu menţiunea „sămânţă admisă pentru însămânţare”, sau Buletinul de analiză oficială cu menţiunea „Necesar propriu” şi „Interzisă comercializarea” sau Documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate. Acestea se prezintă la APIA la depunerea cererii unice de plată, împreună cu declaraţia de multiplicare.
