Cultura de porumb zaharat – afacerea cu care o fermă din Dolj a cucerit piața. Boabele dulci de la Poiana Mare fac furori pe litoral
Roxana Dobre -
Cultura de porumb zaharat era, până acum câțiva ani, exotică pentru fermele din România. Astăzi, știuleții buni de fiert sau de pus în conservă sunt o sursă de profit pentru fermierii mici și mijlocii care au găsit și metodele prin care să vândă bine recolta de porumb dulce.
Începutul verii este, de departe, sezonul în care se fac cei mai mulți bani din recolta de porumb zaharat – soiurile foarte timpurii, pentru că știuleții se vând la bucată cu un preț de circa 1,5 lei. În unele hipermarketuri, ajunge chiar la 2 lei. În miezul sezonului estival, scade prețul, dar crește cererea, așa că rareori, porumbul dulce ajunge sub un leu bucata. Este căutat mai ales de cei care fac comerț pe plajă, acolo unde ”porumbii” fierți nu duc lipsă de clienți.
Afacerea cu porumb dulce i-a tentat și pe trei tineri care în anul 2011, au înființat Ferma din Poiană, numită asfel după localitatea de unde provin Poiana Mare – județul Dolj. Andrei Segărceanu – cel cu inițiativa, și alți doi tineri – Mădălin Vintilă (28 de ani) și Ionuț Vanțu (31 de ani), au cumpărat un teren și utilajele care sunt de trebuință în fermă.
”Eu am făcut Automatică și am o firmă de software, dar am decis să investesc ce am strâns în agricultură. M-am pregătit citind într-o iarnă toate cursurile de la Facultatea de Agronomie de pe un site de specialitate. Așa am devenit pasionat și le-am propus celor doi prieteni ai mei să pornim o afacere în care eu să vin cu fondurile necesare și ei cu partea tehnică și cunoștințele despre agricultură. Ei știau deja să lucreze cu utilajele în timp ce eu, sincer să fiu, nici acum nu mă încumet”, a declarat pentru Agrointeligența, Andrei Segărceanu.
Așa a luat naștere, în Poiana Mare, județul Dolj o fermă care se întinde pe o suprafață totală de 90 de hectare pe care se cultivă grâu, porumb furajer și floarea-soarelui. Mai scot pe piață usturoi și porumb zaharat, dar și cartofi. Andrei Segărceanu spune că investiția inițială a fost de 100.000 de euro, bani cu care au procurat o parte din teren și utilaje. Din cele 90 de hectare, 40 sunt proprii și restul luate în arendă. Tinerii au investit progresiv și în Ferma din Poiană fiecare are rolul său: Mădălin și Ionuț conduc utilajele din dotare, iar Andrei se ocupă de promovare, contracte și strategia de marketing. În plus, Andrei este la zi în materie cu tot ce înseamnă soiuri noi și noutăți din piață pe care le-ar putea pune în practică la ferma lor.
Porumb zaharat pe șapte hectare
Deși au fost tentați să cultive o suprafață mai amre cu porumb zaharat, cei trei prieteni au început cu o parcelă de o jumătate de hectar. Când au văzut că știuleții de fiert sunt căutați, au mărit suprafața progresiv, ajungând anul acesta la șapte hectare. La anul plănuiesc 10-15 hectare cu porumb dulce pentru că recolta se vinde ca pâinea caldă.
Cel mai bun an pentru porumbul zaharat din Ferma din Poiană a fost 2013 când au recoltat 35.000 de bucăți/ha și au câștigat aproape 6.000 de lei/ha. “Din păcate am avut doar 2 hectare atunci și de aceea am hotărât să mărim suprafața. Și o mărim de la an la an pentru că există cereri”, ne mai spune Andrei.
Porumbul zaharat se vinde la bucată
Prețul pentru porumbul zaharat este, în medie, de 30-35 de bani pe bucată. Se negociază mult la vânzare, mai ales în funcție de perioada din an în care se face tranzacția. Sunt soiuri semitimpurii care se vând cu preț mai mare și, de fapt, aici se dă și “bătălia” dintre fermieri: care scoate cel mai devreme porumbul pe piață.
“Anul acesta avem înțelegeri cu vânzători de porumb fiert din zona Litoralului. Am bătut palma pentru 100.000 de bucăți și sperăm ca înțelegerea să rămână valabilă și pentru anii viitori. Mai vindem la intermediari care dau la supermarketuri sau piețe. În rest se vinde pe comandă primită telefonic sau online”, ne mai spune tânărul fermier.
Produsele pot fi ridicate direct de la poarta fermei în urma unei comenzi prealabile cu cel puțin o zi înainte. În acest caz clientul trebuie să asigure transportul. Marfa poate fi livrată și contra cost pentru plățile achitate parțial în avans. Prețul transportului se plătește separat și este de un leu pe kilometru.
“Cu cât ieși pe piață mai devreme cu atât poți să vinzi mai repede. Astfel că bucata se vinde cu 60 de bani plus TVA, dacă se recoltează până în 25 iunie, pentru vânzări în cantități de 10.000 de bucăți. De obicei vindem toată cantitatea. S-a întâmplat să și rămână, dar destul de puțin. Contractele se fac undeva în luna martie și noi putem să plantăm soiuri cerute de client”, ne-a explicat Andrei Segărceanu.
Pentru contractele semnate până la data de 1 aprilie și plătite 25% în avans, cei trei tineri oferă un preț maxim pe întreaga durată a contractului. În acest fel îl asigură pe client că nu va fi afectat de fluctuația pieței iar ei au siguranța că au unde să vândă roadele.
El spune că mulți clienți cer soiuri speciale dar în aceeași măsură au și clienți pentru care nu contează acest aspect. Peste suprafețele contractate, la Ferma din Poiană se mai pun 3-4 hectare pentru vânzările fără înțelegeri prealabile care merg la clienți ocazionali.
În străinătate, cei trei tineri au vândut o singură dată printr-un intermediar, iar porumbul lor dulce a ajuns la polonezi. Pentru că nu cunoșteau decât limba nativă, cumpărătorii au venit cu un intermediar și au transportat porumbul cu o mașină frigorifică. Două transporturi au plecat atunci în Polonia însemnând vreo 20.000 – 30.000 de bucăți. Bucata s-a vândut cu un preț puțin mai mare decât cel din țară, dar tinerii nu au păstrat legătura cu clienții străini din motive de…limbă.
Soiul de proumb zaharat Spirit F1 de la Syngenta
La Ferma din Poiană se cultivă porumb de fiert de la Syngenta, un soi timpuriu ce se caracterizează prin coacere rapidă, gust și culoare plăcute. La maturitate soiul Spirit F1 are 14-16 rânduri de boabe, o lungime a știuletelui de 20-22 cm și aproximativ 300-350 grame cu tot cu frunze (panuși).
Porumbul zaharat se pretează pentru consum în stare proaspătă, fiert sau copt. El are o durată mică de fierbere (15 minute) deoarece boabele în lapte sunt foarte moi.
În America este consumat și în stare crudă, fără a fi copt sau fiert. Perioada în care începe recoltarea este în prima parte a lunii iunie.
Poate fi recoltat pe o durată de până la 6 săptămâni în funcție de vreme, după aceea boabele sale încep să se usuce și să se întărească. Clienții au posibilitatea să cumpere porumbul și ambalat, cea mai des întâlnită metodă fiind la saci de plasă de 50 de bucăți pe sac.
Produsul este ambalat manual, cu grijă, fără a lovi sau a altera mecanic marfa, pentru ca aceasta să poată fi păstrată mai mult timp. De obicei timpul de pastrare la loc umbrit este de aproximativ 7 zile, iar la temperatura scăzută poate ajunge până la 2 săptămâni.
Experimentează cu o varietate de porumb super-dulce
Pentru a-și mulțumii clienții cunoscători, cei trei tineri au introdus anul acesta un soi nou, Sweet Nugget, un porumb extra dulce. Suprafața este de un hectar, mai mult pentru a vedea ce cantitate produce noul soi și cum se comportă. Mai mult, au în plan și o modaliate de stocare a porumbului zaharat prin investiția într-un congelator special prin care pot păstra porumbul în stare fiartă și congelată. Acest lucru le-ar permite să scoată pe piață în lunile reci când oferta nu este așa bogată comparativ cu perioada caldă.
Costuri de 7.000 de lei pentru un hectar: 2.500 de lei sămânța, restul pe lucrări
Utilajele minime necesare pentru începerea unei afaceri cu porumb zaharat sunt un tractor pentru suprafețele de 10-15 hectare, un plug, o freză și o semănătoare pentru plante prășitoare. Investiția depinde de alegerea fiecărui fermier: dacă optează pentru utilaje noi, atunci investiția este mai mare. Dacă utilajele sunt la mâna a doua atunci investiția minimă este de 20.000 de euro.
“Este greu să dai o cifră exactă pentru că aici depinde de ce preferă fiecare, sunt utilaje noi care costă dublu față de altele. Dar o investiție minimă la utilajele noi este de vreo patru ori mai mare decât pentru cele la mâna a doua, undeva la 70 – 80.000. Doar tractorul ar costa vreo 40.000 de euro. În rest, celelalte utilaje au preț de circa 7.000-8.000 bucata. Noi avem avantajul că le folosim pentru toate cele 90 de hectare, deci nu am făcut investiția numai pentru porumbul zaharat. Suntem în continuă dezvoltare cu utilajele pentru că încercăm să mecanizăm cât mai mult lucările și să scăpăm de munca manuală care este înceată, de proastă calitate și scumpă”, ne-a mai spus tânărul agricultor.
Pentru sămânța de porumb dulce, cei trei tineri scot din buzunar alți 2.500 de lei la hectar, materialul săditor fiind achiziționat din diferite magazine. De recoltat se ajunge la 30-35.000 de mii de bucăți pe hectar care să fie standard pentru vânzare. De remarcat că la porumbul zaharat calitatea trebuie să fie superioară. Resturile care nu corespund standardelor sunt tocate și folosite ca îngrășământ.
Terenul trebuie pregătit din toamnă
Porumbul zaharat se cutivă în orice zonă din România doar să nu fie foarte frig deci sunt excluse oarecum zonele montane. Este recomandat ca terenul sa fie arat adânc din toamnă. În acest fel, unele buruieni sunt distruse de gerul iernii iar altele sunt îngropate prea adânc ca să mai poată răsări și apa rezultată în urma topirii zăpezii sau în urma ploilor de primăvara se infiltrează mai adânc, fiind apoi accesibil a mai mult timp plantei de cultură, în cazul nostru porumbul dulce.
În primăvară se mai trece o dată cu discul peste arătură pentru a mărunți bolovanii și încă o dată cu combinatorul pentru a nivela mai bine și pentru a mărunți și mai fin bolovanii rămași în urma discului. Răsărirea porumbului este afectată destul de mult de terenul pregătit necorespunzător.
Între trecerea cu discul și cea cu combinatorul nu trebuie să treacă timp deoarece bolovanii mici rezultați în urma discului sunt uscați de soare, se întăresc și apoi nu mai pot fi mărunțiți de combinator. Aceste treceri se fac înaintea semănatului cu cel mult o zi.
Tratament înainte de însămânțare
Cei trei fermieri fac un tratament cu Bionat înainte de însămânțare. Bionat este un amestec de extrase de plante care crește rata de germinație a semințelor. Astfel, înainte de a semăna se tratează semințele cu 100ml Bionat / 15 kg semințe.
Semănatul se face între 25 aprilie și 1 mai
Semănatul se face imediat ce temperatura de la adâncimea de semănat (6-8 cm) este de 8 grade Celsius. Ca și date calendaristice undeva între 25 aprilie și 1 mai. Este bine să consultați și prognoza meteo pe următoarele zile înainte de a începe semănatul.
Asigurați-vă că aveți timp să terminați tot procesul de semănat înainte să vină eventuale ploi. Semănatul întrerupt și reluat peste o perioadă de 5-6 zile înseamnă că și celelalte lucrări (prășit, copilit, fertilizat) vor fi decalate între ele. Apoi, pentru fiecare lucrare trebuie făcute două drumuri în câmp în loc de unul singur. Daca doriți să semănați la date diferite pentru a avea recoltarea eșalonată pe o periodă de timp mai mare, începeți primul semănat la data la care temperatura din sol o permite (8 grade), apoi decalați celelate semănături cu câte 7-10 zile între ele. Porumbul zaharat poate fi semănat până la începutul lui iunie. După această dată, din cauza temperaturilor prea mari, germinează prost. Rata de răsărire scade mult.
Fertilizarea se face odată cu semănatul, cu azotat de amoniu, 100-150 de Kg la hectar. Îngrășămintele complexe sunt greu solubile în apă, și mai ales dacă nu plouă sau nu se irigă, efectul acestora va fi limitat în perioada de vegetație a porumbului. Azotatul se dizolvă mai ușor și devine mai repede accesibil plantei.
Numărul de plante la hectar începe de la 40-45.000 și poate crește la culturi irigate până la 65-70.000 de plante. Porumbul zaharat, fiind de statură foarte mică, are nevoie de mai puține resurse decât o plantă mare de porumb furajer. Din acest motiv pot exista densități mai mari de plante pe hectar.
Prima prașilă se face la 3-4 săptămâni de la semănat
Prășitul porumbului dulce se face după ce rândurile se văd bine și plantele sunt destul de mari ca să nu fie acoperite de pământ la trecerea cultivatorului. Prima prașilă vine cam la 3-4 săptămâni după semănat, în funcție de ritmul de creștere. Odată cu această prașilă pot fi administrate din nou îngrășăminte pe rând. Prea multe îngrășăminte nu ajută, dimpotrivă! Nu trebuie depășite 100-150 Kg azotat la hectar. Ideal ar fi să le puteți aplica în mai multe etape: semănat, prășit, însă adunate nu trebuie să fie depășită cantitatea de 250-300Kg/ha. Rolul prășitului este de a distruge buruienile dintre rânduri, eventual de a acoperi cu pământ pe cele dintre fire și de a afâna terenul. Dacă în urma ploilor sau a irigarii terenul se tasează sau formează o scoarță care împiedică dezvoltarea plantei, oxigenarea solului și a rădăcinilor și infiltrarea adâncă a apei, această scoarță poate fi distrusă tot prin trecerea cu cultivatorul.
Plantele trebuie copilite pentru o producție premium
Această operațiune înseamnă ruperea „copiilor” care cresc la internodurile tulpinii. La multe internoduri (locul în care este prinsă frunza de tulpină) veți vedea că vor apărea ramificații ale plantei. Acesția sunt copiii. Ei consumă resursele plantei și întârzie creșterea și coacerea fructului. Prin îndepărtarea lor manuală, planta va direcționa toata „energia” către știuletele de porumb.
La cultura porumbului zaharat, erbicidele sunt aproape interzise pentru că întârzie cultura iar bătălia, după cum am spus, este pentru recoltele timpurii.
Porumbul zaharat poate fi păstrat puțin timp în stare proaspătă
În funcție de vreme, de zona geografică și de soi, recoltatul începe pe la începutul lui iulie și dureaza aproximativ o lună. Dupa această perioadă boabele se sistăvesc și nu mai pot fi valorificate. De nu sunt culese toate plantele la rând, fiind alese inițial fructele mai mari, iar cele mici sunt lăsate să mai crească.
Atenție la rouă! Porumbul ud se încinge mai repede decât cel uscat, așa că se depozitează în loc răcoros, aerisit și umbrit. Nu se depozitează mai mult de 2-3 zile și nici în saci suprapuși, acesta fiind motivul pentru care și reocltarea se face treptata pentru că porumbului dulce îi este mai bine în câmp decât în magazie.
De notat în atenția celor care vor să înființeze o astfel de cultură că păstrarea produsului crud se face pe terment mic și este recomandat să fie ținut într-o cameră frigorifică de 4-5 grade. Porumbul se culege cu tot cu foi și așa este bine să fie păstrat până în momentul fierberii. Dacă nu este ținut în condiții optime după 3, 4 zile foile se ofilesc și porumbul se pălește. “Noi îl culegem la comandă cu o zi înainte cel mult înainte să vină clientul. În câmp rezistă din momentul în care trebuie să fie cules 10 zile sau chiar două săptămâni după care boabele se întăresc și trece de faza de lapte ceea ce nu mai este bun de valorificat. Dacă este ținut mai mult intră în faza de ceară când bobul se întărește coaja devine mai tare și nu mai poate fi vândut spre a fi consumat în stare proaspătă. Dacă ajunge în faza de ceară produsul este pierdut.
Cum facem diferența între porumbul fiert zaharat și cel furajer
Andrei Segărceanu spune că în România încă nu se face foarte bine diferența între porumbul zaharat și cel normal, de fiert. Concurența este neloială oarecum pentru că la porumbul normal costurile de producție sunt mai mici, dar consumatorii nu realizează neapărat diferența de gust.
Porumbul zaharat este împărțit pe 3 cantități de zaharuri: cel standard care se cultivă în mare parte în România, un sortiment cu procent de zahăr de 4,5 mai mare decât cel standard și celălalt – de zece ori mai dulce. În funcție de cantitatea de zahăr pe care o conține porumbului i se schimbă și gustul.
Sunt clienți care nu au vrut să audă de cel standard în timp ce alții nu vor să audă de soiul foarte dulce. Avem clienți care vând direct pe plajă și ne-au spus că nu au cum să vândă soiul foarte dulce că celebrul “porumb cu sare” care este soiul standard.
„Clar – dulce cu sărat nu merge. Tocmai de aceea trebuie să urmărești în permanență soiurile noi apărute pentru a satisface cererile clienților”, ne-a mai spune femierul. Soiul “rege” ar fi unul cu perioada de vegetație de 80 de zile care produce un porumb de calitate, cu un aspect frumos.
Rotația culturilor scade costurile pentru tratamente
Rotația culturilor este necesară dacă un fermier vrea să evite cheltuieli în plus pentru diverse tratamente de boli și dăunători. Porumbul zaharat este “victimă sigură” a viermelui vestic al rădăcinilor care produce pagube însemnate în cultură.
Din păcate, dacă porumbul se cultivă 2, 3 ani la rând pe același teren acesta este expus unui mare risc.
În vară, larvele sunt depuse în pământ după care primăvara următoare încep să atace rădăcina și chiar cu tratamente aplicate culturii pagubele sunt destul de mari. Tocmai de aceea este recomandată rotația, măcar 2 ani să fie perioada de pauză dintre înființarea culturilor pe aceeași solă.
“Este un risc mare. Am un exemplu al unui prieten care nu a mai cules aproape nimic dn cauză că nu a ținut cont de rotația culturilor. În 3, 4 zile s-au pierdut câteva hectare din cultură pentru că dezvoltarea viermelui a fost explozivă. În momentul în care a început și nu a observat la timp ca să aplice tratament s-a infestat foarte mult lanul și în puțin timp aproape toată cultura a fost compromisă. Pe lângă pierderile economice au venit și niște amenzi pe care le-a primit din cauza nerespectării constractelor pe care le aveau deja semnate”, ne-a relatat femierul.
Ce trebuie să aibă în vedere un fermier care vrea să înceapă o afacere cu porumb zaharat
Potrivit fermierului din Dolj care deja cultivă de patru ani porumb zaharat, cei care vor să înființeze culturi ar trebuie să aibă în vedere trei aspecte: buruienile, viermii rădăcinilor și piața de desfacere.
La suprafețe mari trebuie neapărat să ai asigurat un client măcar pentru o treime din produs pentru că fiind o marfă perisabilă riști să pierzi. Nici măcar ca și porumb furajer nu poți să îl vinzi pentru că dacă se usucă boabele se stafidesc și nu îl mănâncă nici măcar animalele. Față de porumbul furajer nu este mai sensibil, ci doar mai pretențios pentru că la cel din urmă contează cantitatea și poate mai puțin aspectul sau mărimea bobului. La cel zaharat contează să aibă un aspect frumos, să nu aibă boabe lipsă, să fie destul de mare.
“La porumbul furajer dacă rămân știuleți de 15 cm nu este problemă pentru că vii cu combina și nu mai contează. La cel zaharat, dacă are această dimensiune nu ai ce să mai faci cu el”, ne-a explicat tânărul.
El spune că resturile rămase după cules, adică cocenii, rămân pe câmp iar în toamnă, la arătură, sunt băgați sub brazdă și se descompun astfel că eliberează în sol substanțe pe care le-au asimilat în vegetație.
Pentru perioada următoare, cei trei tineri care au înființat Ferma din Poiană vor să acceseze și fonduri europene pentru investiția în sere moderne în care vor să producă ardei și roșii.
Sursa foto: Ferma din Poiană – www.fermadinpoiana.ro
