• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • agrointel.ro
  • Ştiri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Agribusiness
  • Anunțuri
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Cum s-a pierdut producția românească de sfeclă roșie: Nevoia de apă a acestei culturi agricole îi sperie pe fermierii care n-au irigații

    Roxana Dobre Roxana Dobre -

    Sfecla roșie era odinioară o cultură importantă în fermele din județe cu resurse bune de apă așa cum sunt Constanța sau Galați. De altfel, la Tecuci funcționa și o mare fabrică de procesare, așa că desfacerea producției era asigurată pentru fermierii din zonă. Astăzi, rar mai găsești agricultori care să se mai încumete să pună sfeclă roșie, deși cererea este în creștere odată cu extinderea pieței de sucuri naturale.

    Noi românii eram mari consumatori de sfeclă roșie. Nu era familie în care această rădăcinoasă să nu se fiarbă și să se pună la borcan, cu hrean, să țină toată iarna pe vremea când în magazine nu găseai tot ce doreai, indiferent de sezon. Apoi, ca dintr-o dată, sfecla roșie românească a început să dispară. Prima dată din marile magazine, apoi, firesc, din ferme.

    A renunțat din cauza prețului mic la vânzare

    Inginerul Ionel Rusu este din Tecuci spune că anul trecut a renunțat la cultivarea sfeclei roșii pentru că prețul ajunsese mult prea mic ca să acopere costurile de producție. Plus că și comercializarea era o mare problemă deoarece cultivatorii nu au garanția că vând toată producția deoarece cererea este destul de mică. La fabrica de conserve din Tecuci prețul ajunsese anul trecut și la 30 de bani pe kilogram.

    “Plecând de la semănat trebuie avut în vedere că sămânță monogermă de sfeclă roșie nu există, toată sămânța este plurigermă ceea ce presupune o muncă manuală destul de minuțioasă și costisitoare. Dintr-o sămânță ies 3-4 plante care trebuie rărite manual nicidecum mecanizat. Dacă tragi o linie nu acoperi cheltuielile cu banii obținuți pe recoltă”, ne-a explicat Ionel Rusu. El spune că în anii trecuți cultiva de obicei între 5 și 8 hectare dar anul acesta a pariat pe tomate, vinetele și mai nou pentru zona legumicolă de la Tecuci, castraveții plantați direct în câmp.

    “Costul cu sămânța este destul de mare și trebuie avut grijă și la alegerea soiurilor. De exemplu cunoscutul soi Detroit este mai sensibil și dacă îi dai azot face niște inele albe pe pulpa produsului ceea ce îl face din start refuzat de cumpărători. Calitatea este foarte importantă la sfeclă. Și mărimea contează foarte mult pentru că piața cere ca legumele să fie aproxmativ de aceeași mărime, nu trebuie să fie diferențe mari între două legume să zicem. Plus că dacă terenul nu este irigat este aproape imposibil să se cultive sfeclă roșie care este mare iubitoare de apă. Așa că pe lista de costuri trebuie neapărat trecut și sistemul de irigații”, ne mai spune legumicultorul.

    El precizează că lipsa interesului din partea fabricilor de conserve pentru sfecla roșie este și faptul că principalul partener unde transportau cantități destul de mari era Rusia. Păstrarea peste iarnă a legumelor rămase se face foarte greu pentru că sfecla este foarte sensibilă la frig astfel că este nevoie de depozite dotate special pentru menținerea calității optime. Mai există varianta îngropării în pământ dar această metodă este aplicată în special în zonele rurale și mai puțin de cei care comercializează sfecla de zahăr.

    Cultură de test după cartof – la Lungulețu

    La Lungulețu, județul Dâmbovița, unul dintre cei care se mai aventurează să facă afaceri cu sfeclă roșie este Ionuț Durbăcea, un fermier de 33 de ani care anul acesta, pentru prima dată, a pus această cultură pe 7.000 de metri pătrați. Producția este de 1,5 – 2 kilograme de sfeclă pe metrul pătrat. Spune că este primul an când încearcă acest tip de cultură pe lângă cartof, legumă cu vechime în localitate, pe care îl cultivă pe 2 hectare.

    sfecla rosie

    Preț de vânzare: un leu pe kilogram. Pe internet

    Recoltarea sfeclei roșii începe acum, în luna iulie, și Ionuț Durbăcea a început deja să vândă rădăcinile pe internet cu un leu kilogramul. Prețul este justificat de faptul că această cultură are mari pretenţii faţă de apă, mai ales în faza de formare a rădăcinilor. De altfel, dispariția sistemelor de irigații din Constanța sau Galați au coincis cu reorientarea fermierilor către culturi care dau producție și fără „supliment” de apă.

    “Noi irigăm și la sfeclă și la cartof, altfel facem nimic. În comparație cu alte culturi, la sfeclă nu se recomandă aplicarea de gunoi de grajd incomplet fermentat pentru că afectează calitatea rădăcinilor”, ne-a declarat cultivatorul.

    Trăgând linie spune că este mulțumit până acum de cultură și intenționează ca anul viitor să mărească suprafața deși recunoaște că investiția pe care a făcut-o pentru sămânță, de 2.000 de lei, este cam pare mai ales că nu are certitudinea că va vinde toată cantitatea. Dacă acest lucru nu se va întâmpla ia în calcul posibilitatea să o pună la murat și să adauge plus valoare în acest fel având în vedere că toamna murăturile sunt la mare căutare.

    Înființarea culturii de sfeclă roșie

    Sfecla roșie se dezvoltă perfect în soluri bogate în humus, cu un pH cuprins între 6 și 7, fertilizate în prealabil cu gunoi de grajd. Această legumă rădăcinoasă este pretențioasă față de căldură, astfel că semințele sale vor germina la temperaturi de circa 8 grade Celsius, temperatura ideală de încolțire fiind cuprinsă între 18 și 25 de grade Celsius.

    Sfecla roșie poate fi cultivată în două etape, ducând la formarea culturii timpurii, respectiv a culturii târzii. Indiferent de tipul culturii, înființarea acesteia se va face, de regulă, prin semănare directă în sol și mai rar prin răsad.

    Cultura timpurie se înființează în luna aprilie, semănarea realizându-se când temperatura solului este de circa 8 C. Semințele se așază la o adâncime de circa 3-4 cm, la o distanță de aproximativ 10 cm pe rând, distanța dintre rânduri fiind de circa 30 cm. Plantele ar trebui să răsară după circa 14 zile. La apariția primelor frunze de sfeclă roșie, se recomandă răritul. Procedura se repetă pe măsură ce plantele se dezvoltă, până când distanța dintre plante este de circa 15-20 cm.

    În cazul culturii târzii se aplică aceleași tehnici de înființare, singura diferență fiind perioada de semănare: luna iunie.

    În ceea ce privește necesarul de umiditate, sfecla roșie are nevoie de o cantitate ridicată de apă în perioada germinării semințelor și spre finalul perioadei de vegetație. Trebuie evitat însă excesul de umiditate, care predispune la apariția bolilor.

    sfecla rosie legatura

    Recoltarea sfeclei roșii

    Recoltarea sfeclei roșii se face începând din lunile de vară (pentru cultura timpurie) până toamna târziu, înainte de primul îngheț.

    Sfecla roșie este cultivată pentru consumul rădăcinilor bogate în substanțe minerale. Pe lângă gustul său dulce foarte plăcut, această legumă bogată în antioxidanți ajută sistemul imunitar să lupte împotriva bolilor până și în cele mai vitrege condiții de mediu.

    Producătorii care vând la piață știu că se caută sfecla tare, netedă și de culoare roșu- închis. Nu trebuie să prezinte nici o pată și nici urme de mucegai. Gospodinele sunt mereu atente când cumpără rădăcinoasa pentru că la fiert se pun numai sfecle de dimensiuni similare, astfel încât prepararea lor să fie uniformă.



     

    Pe Instagram-ul Agrointeligența găsiți imaginile momentului din agricultură!

    CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Agrointeligența pentru Android sau iPhone!

    Te-ar mai putea interesa

    Top 20 culturi profitabile pe suprafețe mici în 2020 CONDIȚIILE pe care le au de îndeplinit FERMIERII CARE VÂND prin COOPERATIVA CARREFOUR! LUCIAN POPA, tânărul care preferă să muncească ÎN PROPRIUL SOLAR decât în FERMELE STRĂINILOR!

    Ultimele știri

    Adrian Oros: Funcționarii APIA lucrează și sâmbăta și duminica pentru subvențiile fermierilor! A murit Florin Stegariu, unul dintre cei mai mari fermieri din Iaşi! Funcţionarii greşesc, fermierii plătesc! Un agricultor are de plătit penalităţi şi dobânzi pentru o sumă ce i s-a virat din greșeală!

    Căutare în articole