Bani pentru vaca de carne pe 2015. Ce sume vor primi fermierii la sprijinul cuplat, ANT și ajutorul de minimis
Roxana Dobre -
Sprijinul voluntar cuplat pentru animalele din rasele de carne se plătește în acest an tuturor crescătorilor, nu doar celor din zonele defavorizate. Măsura are în vedere revigorarea sectorului de creștere a raselor de carne care a suferit un declin în anii trecuți mai ales din cauza pierderilor economice cauzate de boala limbii albastre.
Pentru vaca de carne se va plăti același sprijin, indiferent de locul unde este crescătorul: la munte, câmpie sau deal. Pe de altă parte, Ajutorul Național de Tranziție (ANT) scade anual astfel încât să ajungă în anul 2020 la jumătate din cât a fost în anul 2014, adică se va plăti undeva la 250 de lei în 2020.
Anul acesta va fi scăderea cea mai mare, astfel încât crescătorilor le va intra în buzunar aproximativ 430 de lei față de 507 cât a fost anul trecut.
Pe lângă această sumă, fermierii care cresc vaci de carne mai primesc 300 de euro pe cap de animal, sumă ce va crește anual cu aproximativ 17 euro până în 2020. Pentru rasele de vaci metiș, încrucişări între rase mixte şi rase de carne, subvenţia este de 150 de euro pe animal.
Crescătorii cu sub 10 capete nu primesc bani de la UE
Sprijinul voluntar cuplat va fi primit și de crescătorii de vaci de lapte care vor primi 250 de euro pe cap de animal, în timp ce la vaca de carne se va plăti, așa cum am mai spus, 300 de euro.
“La vaca de carne avem un minim de 10 capete, nu 10 vaci, care poate fi constituit din 5 vaci, 3 tăurași sau 2 junici, de exemplu. Plafonul maxim este de 250 de capete”, a explicat pentru Agrointeligența, preşedintele Asociaţiei crescătorilor de bovine pentru carne din România, suceveanul Dumitru Grigorean.
Practic, crescătorii cu efective ce depășesc 250 de capete nu primesc sprinjinul voluntar cuplat decât pentru cele 250 de bovine. Ce trece de acest efectiv nu intră la plată.
“Se consideră că, de la 10 capete în sus, ferma este deja viabilă și se încearcă sprijinirea acelor crescători care pot asigura o piață de consum permanentă. Cei care cresc rasa de carne pentru autoconsum, adică sub 10 animale, nu intră la plată. Rămân doar cu ANT-ul care este, să zicem, un fel de ajutor social, iar România este singura din Europa care a cerut să rămână și cu acest sprijin”, ne-a explicat Grigorean.
Ajutorul de minimis a crescut de la 5.000 la 6.000 pentru rasele de carne
Dumitru Grigorean spune că a militat la Ministerul Agriculturii pentru creșterea ajutorului de minimis și a avut ca argumente că vaca de carne este mai scumpă la achiziții decât cea de lapte pentru care ajutorul rămâne 5.000 de lei.
„O junincă gestantă se achiziţionează cu 2.200-2.300 de euro. Pot primi ajutor doar cei care au între 3 și 10 vaci. Ideea este că cei care au sub 10 vaci și nu sunt eligibili la plata pentru sprijinul voluntar cuplat, să fie spijiniți ca să se dezvolte în ideea ca, la anul, să poată intra și ei la plată. Cei care au peste 10 capete se consideră că se pot descurca și singuri, adică își mențin femelele în exploatație ca să poată mări efectivul. Sperăm ca într-o lună să se deschidă noua sesiune”, ne-a explicat Dumitru Grigorean.
De precizat că ajutorul de minimis se acordă pentru achiziționarea a maximum 10 vaci.
În ceea ce privește sprijinul voluntar cuplat pentru zonele defavorizate, preşedintele Asociaţiei crescătorilor de bovine pentru carne din România spune că banii pentru cererile depuse anul trecut au intrat în termen, chiar dacă femierilor le-au intrat banii în cont chiar în 30 iunie, termenul limită.
”Aici nu sunt probleme, unde știm că banii intră. Problema a fost la ANT, bani ce vin din bugetul de stat, care începând cu luna ianuarie ne-au spus că intră banii ba pe 10 ianuarie, ba pe 20 și au intrat, într-un final, în aprilie. Am vrea să știm exact perioada când se face plata ca să avem în vedere pe ce bani ne putem baza. Mai deranjant este când se spune o dată anume și nu se respectă, iar bieții oameni verifică zilnic degeaba conturile”, ne-a mai spus crescătorul sucevean.
S-au cerut clarificări de la Bruxelles pentru plafonul maximal
Pentru plafonul minim și maxim pentru care se solicită sprijin, de la Bruxelles s-a cerut justificarea de ce sprijinul este solicitat pentru 10 și 250 de capete.
“Ministerul a explicat că o exploatație sub 10 capete nu prea are cum să fie eficientă și să facă față pieței, iar peste 250 de capete deja se consideră că exploatația se poate autosusține. Atunci a apărut întrebarea de ce primesc sprijin și pentru cele 250 de capete pentru că se consideră că exploatația nu mai are nevoie de susținere dacă a ajuns la un asemenea efectiv. Și aici a rămas oarecum neclarificată situația, dar sperăm să nu vină nimeni să ne ceară banii înapoi. Mai mult, inițial venise propunerea pentru minim 20 de capete dar noi am insistat să se meargă totuși pe 10 capete”, ne-a mai spus Dumitru Grigorean.
Trecerea de la vacile de lapte la cele de carne ar putea fi masivă
Extinderea sprijinului la toți crescătorii, nu numai la cei din zone defavorizate, ar trebui să stimuleze foarte mult crescătorii de bovine care se gândesc să treacă la producția de lapte la cea de carne. Trecerea s-ar putea să fie masivă, dar nu bruscă. Acest lucru a fost avut în vedere și de MADR care a solicitat CE sprijinul pentru un efectiv de 35.000 de taurine pentru carne, în condițiile în care pentru anul 2014, la APIA, s-au solicitat bani pentru numai 20.000 de capete.
Dumitru Grigorean ne spune că la nivel de județ, în Suceava, au fost depuse mai puține cereri în 2015 față de 2014 când sprijinul mergea doar la cei din zonele defavorizate.
“Tocmai pentru că aici apare diferența, au fost foatrte mulți cu un vițel, doi care au solicitat sprijin. Aici zic eu că a fost o greșeală pentru că s-a acordat ajutor pentru zonele defavorizate de la un animal în sus, adică poate au fost cazuri în care s-a înregistrat un vițel pe care omul nici nu îl mai avea în gospodărie și a încasat 300 de euro. Nu știu dacă a fost corect, dar s-a clarificat acum. Erau mulți care tăiau animalul pentru consum propriu și primeau bani în timp ce altul care nu era în zonă defavorizată și chiar creșterea multe animale, nu primea niciun sprijin. Până la urmă rolul sprijinului este de a-i încuraja pe cei care ies cu ceva pe piață, care produc hrană pentru populație. De aceea și UE acordă aceste subvenții așa că dacă dai subvenția tot celui care produce numai pentru el, nu știu care este câștigul”, ne-a explicat Dumitru Grigorean.
Cererea unică se depune anual
Potrivit preşedintelui Asociaţiei crescătorilor de bovine pentru carne din România, Dumitru Grigorean, crescătorii trebuie să depună anual la APIA cererea unică cu efectivul pe care îl are în anul respectiv, singura diferență este că la ANT plata se face până în 2020 pentru efectivele înregistrate la 31 ianuarie 2013. Adică, dacă un crescător avea înregistrate în 2013, 100 de vaci, plata se va face pe acest efectiv până în 2020, chiar dacă fermierul a rămas cu 2 vaci între timp. Acesta este efectivul minim. În plus, dacă un fermier a înregistrat în 2013, 5 vaci iar în 2016, să zicem are 80, el va primi ajutorul numai pentru cele 5.
Doar în fiecare an vor primi bani exploatațiile nou înființate exact pentru numărul de capete existent în momentul înregistrării.
Vacile de carne pentru care se solicită ajutor specific trebuie menţinute pe o perioadă de reţinere de 6 luni de la data-limită de depunere a cererii de plată, la adresa exploataţiei şi/sau locaţiei menţionată în cerere, exploataţia şi locaţia de control tocmai pentru a se evita încasarea fondurilor de către persoanele care achiziționează bovine, încasează banii și după aceea le vând.
“Până acum, cererea se scotea pretipărită din sistem, iar fermierul trebuie doar să completeze dosarul cu actele necesare. Din 2015 este oarecum același sistem. Cererea unică are și componenta pentru ANT, iar dacă un fermier nu mai are exploatație zootehnică deloc, nu mai poate depune sau încasa acei bani”, ne-a mai explicat suceveanul.
Pentru crescători, subvenția de la UE este mană cerească
Nistor Burduhos, administrator la ferma Lucos, din județul Suceava spune că sprijinul voluntar cuplat este foarte binevenit pentru că dacă nu primea acești bani avea de gând să mai reducă din efectivul de animale din cauza cheltuielilor. Acum are 110 capete de Charolaise, rasă de carnela care vieții cresc foarte repede.
“Sunt sigur că va fi o creștere destul de mare a efectivelor de rase de carne, dar probabil că nu bruscă. Este un sprijin extraordinar și pentru fermierii mici care au în exploatație între 3 și 10 capete și care se pregătesc pentru accesarea unui nou ajutor de minimis. Achiziționarea de juninci din rase specializate se realizează pentru atingerea unei dimensiuni minime de 10 capete bovine femele per beneficiar iar numărul maxim de juninci din rase specializate pentru care se acordă ajutor de minimis este de maximum 10 capete/beneficiar. Și noi ne pregătim să achiziționăm 10 junici”, ne-a declarat Burduhos.
