Creșterea gâștelor – o afacere pe care o poți porni la țară cu bani puțini
Roxana Dobre -
Creșterea gâștelor poate fi o afacere frumoasă pentru o familie care trăiește la țară. La fel ca și la afacerea cu rațe, gâștele au avantajul că se pot valorifica prin vânzarea de ouă și boboci. Carnea de găscă se vinde cu prețuri duble, chiar triple față de cea de găină, iar penele și puful sunt apreciate pentru perne și chiar căptușeala hainelor scumpe de iarnă.
Aceste avantaje și nu numai l-au făcut pe Radu Marica, un bistrițean din Chintelnic, să pună pe picioare o fermă axată mai ales pe creșterea gâștelor, dar unde are și un efectiv frumos de rațe. Se întâmpla în 2013 când crescătorul – absolvent al Facultății de Zootehnice, dar și al celei de Ecologie, a decis să treacă de la a lucra într-o fermă industrială de porci la propria sa fermă de palmipede.
Hală metalică și gard electric
Radu Marica a pornit la drum cu 10 păsări, iar acum are în bătătură 150, toate din rasa românească pe care o știm din curtea bunicii. Ar fi avut mai multe orătănii dar anul acesta s-au căutat foarte mult bobocii și a preferat să vândă aproape tot ”tineretul”. Le ține într-un adăpost modern, o hală metalică, de fapt, care l-a costat 5.000 de euro. O astfel de investiție este pe termen lung pentru că hala este făcută dintr-un material care nu ruginește, dar există și varianta unui adăpost mult mai ieftin. Altfel, gâștele pot sta și sub cerul liber pentru că nu au pretenții de temperatură. A mai cheltuit încă 800 de lei pentru un gard electric care să îi țină gâștele într-un spațiu bine limitat, adică în curtea casei bătrânești pe care a transformat-o în microfermă.
Gâștele sunt foarte rezistente
Despre alegerea sa, adică despre creșterea gâștelor, bistrițeanul spune că le știe de mic că se dezvoltă foarte repede și că nu sunt pretențioase. Vara nu suferă de cald, iar iarna nu e nevoie să le pună sursă de căldură în adăpost. Mai mult, de când și-a dechis ferma nu a avuit probleme cu bolile, așa că nici nu a fost nevoie să apeleze la antibiotice, așa cum fac crescătorii altor specii, în special de pui de găină.
Crește rasa comună de gâște
Rasa românească crescută de Radu Marica are o producție de ouă relativ mică, cu un ciclul de 10-15 ouă pe un ciclu. Se caracterizeză printr-o greutate la vârsta maturității corporale de 4 – 5 kg la femele și de 5 – 6 kg la masculi, viteza de creștere a bobocilor bună, la vârsta de 8 săptămâni atingându-se greutatea de 3 kg. Rasa se caracterizează printru-un temperament vioi dar echilibrat, fiind în continuă căutare de iarbă, foarte circumspecte cu intrușii sau alte animale străine curții, dar foarte prietenoase și docile cu cei ai casei și cu animalele casei. Penajul se caracterizează la femele printr-un fond alb pe care sunt diseminate pene cenușii mai mult sau mai puțin colorate, în general sub forma unor pete, iar la masculi prin culoarea albă pe tot corpul, acesta fiind un semn distinctiv și ușor de urmărit în ceea ce privește împărțirea pe sexe în vederea formării loturilor de reproducători.
Bani frumoși din vânzarea bobocilor de gâscă
Având deja o experiență de doi ani, micul fermier ne-a putut spune de unde vine profitul într-o afacere cu gâște. În cazul său, este vorba despre boboci, fiind o cerere foarte mare din partea celor care vor să îi crească în gospodărie. A avut comenzi și de 100-200 de boboci de gâscă, oameni care probabil și-au pornit, la rândul lor, o microfermă. Pe toți, Radu Marica îi ajută și cu sfaturi și cu consultanță în creșterea păsărilor.
”Bobocul de două săptămâni se vinde aproximativ cu 20 de lei, cu un preț mediu ce poate coborî până la 18 lei, în funcție de câți se cumpără”, spune bitrițeanul.
6 lei, prețul unui ou de gâscă
Alt produs de gâscă foarte căutat este oul pentru care crescătorul din Chintelnic a fost ofertat chiar și de Mega image. Se știe că un ou de gâscă face cât trei de găină, însă prețul la care ar fi vândut în supermarket l-a descurajat pe micul fermier care a găsit că e mai profitabil să țină ouăle pentru eclozat, astfel adăugându-le plus valoare. Astfel, dacă în magazin ar fi dat oul crud cu 6 lei, pe boboc are siguranța că încasează 20 de lei și nici efortul nu e mare. Totuși, a păstrat idee în minte și spune că are de gând să investească în gâște specializate pe producția de ouă.
Rasa italiană cu producție mai mare de ouă
“Există acea gâscă italiană care se regăsește în multe ferme, care face până la 50 de ouă pe an. Ideea mea este să măresc efectivul și să obțin certificat ecologic pentru că atunci am șanse foarte mari pentru piața externă. Încă nu am accesat fonduri deși cred că m-ar ajuta foarte mult dar rămâne problema de cofinanțare care este puțin mai spinoasă”, ne mai spune crescătorul.
Cum nimic în ferma acestuia nu se pierde, chiar și ouălele neeclozate se vând. Ele devin materie primă pentru meșteșugarii din Bucovina care le golesc și apoi le pictează cum știu ei mai frumos pentru a fi vândute la sărbătorila mari, în speciale cele Pascale. Un ou ”rebut” pleacă de la crescător cu prețul de 3 lei și ajunge pe piață și la 30-40 de lei diferența fiind bineînțeles meritul meșterului care transformă oul într-o adevărată operă de artă. Este preferat acest tip de ou datorită mărimii dar și a cojii care este foarte tare și greu de spart.
Carcasa de gâscă se vinde cu 70-80 de lei
În afară de ouă și de boboci, de la gâscă se valorifică și carnea, mai bine carcasa. Deocamdată, Radu Marica dă carne doar către prieteni și cunoștințe pentru că nu are încă autorizație sanitar-veterinară și spune că din această cauză nu poate onora comenzile pe care le primește din partea restaurantelor care au în meniu specialități de gâscă. Prețul oferit este de 70-80 de lei pentru o carcasă de gâscă, cu mult peste ce obțin cei care cresc pui de găină la țară. Este și motivul pentru care bistrițeanul se gândește serios să își facă propriul abator unde să sacrifice gâștele conform normelor în vigoare.
Bani din puf și pene
Nici penele sau puful nu rămân fără cumpărători, iar Radu Marica a primit deja oferte de la fabrici de specialitate, dar încă nu poate onora comenzile. “M-a sunat cineva din Sălaj care prelucrează penele și le exportă, dar neavând cantitate foarte mare, am spus că nu vând la fabrică. Am vândut la diverse persoane cu 30-35 de lei kilogramul, în amestec gâscă-rață”, ne mai explică femierul.
Gâsca se poate jumuli și de 3 ori pe an, dar trebuie avut în vedere perioada când se face acest lucru. Puful și penele se recoltează prin smulgere. Când se maturizează pana cade efectiv ușor și fără răni pentru că dacă sunt smulse în perioada nepotrivită gâștele pot sângera, deci nu este deloc indicat.
Două hectare cu cereale pentru hrana palmipedelor
Pentru creșterea gâștelor sale, crescătorul din Bistrița-Năsăud produce singur furajele. Spune că astfel reduce la jumătatea banii alocați pentru hrană, astfel că pe cele două hectare de teren pe care le deține, cultivă grâu, porumb și ovăz. După recoltare, terenul devine un adevărat rai pentru gâște care se plimbă în voie și adună semințele rămase. Pentru a asigura buna dezvoltare a păsărilor, acestea primesc pe lângă oferta de iarbă proaspătă și un supliment dintr-un amestec de cereale produs local. ”Aceasta dietă nu conține factori de creștere sau aditivi artificiali și asigură obținerea la maturitate a unor păsări complet sănătoase. Dejecțiile provenite de la păsări sunt lăsate pe platformă ca să fermenteze iar după aceea sunt împrăștiate pe teren fiind un foarte bun îngrășământ”, ne-a spus micul fermier.
Experiment la microferma de gâște
Radu Marica este mulțumit de afacere sa, deși îi este greu să își facă un calcul privind profitul obținut până acum din cauză că valorifică producția foarte divers și în diferite perioade ale anului. Este decis însă să își crească la anul efectivul de gâște, motiv pentru care a studiat și pune acum în practică un experiment al crescătorilor din afară. Acesta este legat de ciclul de ouat al gâștelor și chiar în această perioadă, bistrițeanul așteaptă ca o parte dintre gâște să intre în al doilea ciclu de ouat după ce păsările au fost supuse unui alt stil de viață.
“Este o practică luată din cărțile de specialitate, des întâlnită la crescătorii din alte țări și care presupune tehnici folosind lumina și hrănirea. Hrănirea trebuie făcută cu mai multă proteină, fără furaj. În ceea ce privește lumina, după ce au trecut de primul ciclul de ouat, gâștele intră într-o anumită perioadă de 7 ore lumină în adăposturi închise, după care se cresc așa timp de o lună și, după acest timp, intră din nou într-un nou ciclu de ouat. Este practic o continure a anotimpului iarnă-primăvară din punct de vedere al duratei perioadei de lumină. Astfel, pot scoate mai mulți boboci pentru ca anul viitor să ajung undeva la 200-250 de păsări”, ne-a explicat crescătorul. El a creat chiar și un site special fermaderatesigaste.blogspot.ro , cu informații utile despre creșterea gâștelor, dar și a rațelor.
