• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Schema ”Glutenul” sau cum sunt păcăliți fermierii să își vândă grâul bun la preț de furaj

    Roxana Dobre -

    La vânzarea grâului, prețul plătit fermierilor de către traderii de cereale este stabilit în funcție de mai mulți factori: cotația la burse, nivelul de preț al grâului în zonă, cantitatea cumpărată și, cel mai important, cât gluten au boabele de cereale. Cum restul elementelor sunt destul de clare, doar chestiunea glutenului îi mai ajută pe unii intermediari să păcălească agricultorii, mai ales pe cei mai mici, care nu au posibilitatea de a-și face propriile analize și care se grăbesc să vândă recolta pe câmp. 

    Anul acesta, scăderea glutenului pare să fie un fenomen real în apropierea Capitalei. În județul Ilfov, la ferma lui Ilie Dan, situația nu se explică prin modul în care a evoluat grâul în acest an. “Noi am avut unele cantități cultivate de pe anumite porțiuni de teren unde glutenul a ieșit de 17-18 și nu înțeleg ce s-a întâmplat. Trebuie să consultăm specialiștii să vedem ce este cu fenomenul ăsta. Plus că prețurile nu sunt mereu corecte. Noi dacă ducem grâu care are gluten sub 20 atunci suntem penalizați la kilogram. Dar dacă ducem grâu cu cantitatea optimă de gluten nu primim nimic în plus”, ne-a explicat fermierul ilfovean.

    El spune că înființarea laboratoarelor de analize este o măsură urgentă pe care ar trebui să o ia autoritățile și speră ca înființarea Camerelor Agricole să acopere și această problemă a fermierilor.

    “Cred că de fapt statul român trebuie să asigure laboratoare de analize. Cumpărătorul vine și spune că analizele sale arată că grâul nu are suficient gluten, iar fermierul știe sigur că grâul lui este bun. Și cum să dovedească? Așa că vine egipteanul de exemplu, un mare cumpărător din România, îi bagă fermierului român analiza pe sub nas și cel din urmă este nevoit să vândă din cauză că nu are cum să depoziteze sau să contrazică analizele. Așa că egiptenii au interes să cumpere grâu românesc la preț de furaj pentru că ei nu fac pâine umflată ca noi. Pâinea lor arată mai degrabă ca o turtă deci nu are nevoie de cantitate mare de gluten în grâu”, a declarat fermierul pentru Agrointeligența.

    Potrivit fermierului Ilie Dan, dacă grâul nu îndeplinește condițiile de calitate intră la furaje și se vinde sub prețul de 0,60 de bani pe kilogram, în condițiile în care ca grâu de panificație se vinde cu 0, 75 de bani pe kilogram sau chiar mai mult, depinde de zonă.

    Ștefan Poienaru: “Fertilizarea deficitară, soiul și excesul de umiditate duc la scăderea glutenului din grâu”

    În cazul fermierilor mai mari, traderii nu au curaj ”să se joace”. Mai mult, aceștia își permit și să facă producții bune, așa că problema glutenului este rar o piedică în tranzacții.

    Cu mii de hectare lucrate, ing. Ștefan Poienaru a declarat pentru Agrointeligența că anul acesta la el în fermă nu au fost probleme cu glutenul. “La noi în zonă nu sunt condiții climatice de scădere a glutenului. Anul acesta am avut condiții de proteine peste 12, așa că am vândut bine. Am avut indici de panificație buni anul acesta, am făcut și fertilizare fazială și probabil asta ne-a ajutat. Cauzele principalele care duc la scăderea de gluten, pe care eu le cunosc sunt: fertilizarea deficitară, soiul și excesul de umiditate”, ne-a explicat Poienaru.

    Păstrat în siloz, grâul se apreciază calitativ

    Poienaru spune că avatajați sunt fermierii care au silozuri și care pot păstra grâul.

    “40-45 de zile după recoltat grâul mai lucrează în sensul de a-și completa calitățile pentru a ajunge la parametrii optimi. Sunt avantajați fermierii care au silozuri și care pot păstra grâul cât mai mult timp. Astfel poți vinde grâul doar când ai nevoie de bani și când prețul este optim. Eu așa procedez. În condiții bune grâul poate fi păstrat oricât”, ne-a mai spus fermierul.

    Inițial e bun, apoi fermierilor li se spune că au grâu slab

    În Oltenia, deși nu a plouat toată vara, grâul tot nu are un nivel mediu satisfăcător la gluten. Președintele Camerei Agricole Naționale, ing. Cornel Stroescu spune că fermierii vând la recoltă pentru a-și acoperi ratele, așa că nu au posibilitatea să negocieze ”la sânge”. N-au nici laboratoare cu care să îi contrazică pe cei care fac achizițiile în județ.

    “Nu sunt laboratoare autorizate pe fiecare județ în care fermierii să poată face contra cost analizele. Aceasta este o problemă națională. În fiecare an, cei care cumpără cereale vin cu aceeași placă. Plus că inițial zic că grâul este bun și te pun pe drumuri să îl duci la centrul de achiziție după care se trezesc să spună că analizele arată că glutenul este sub 22 și grâul nu este bun pentru panificație și dau pe el preț de furaj. Astfel că fermierul este nevoit să vândă dacă nu are siloz și nici posibilitate de contra- analiză”, ne-a declarat fermierul.

    Cornel Stroescu și-a testat grâul la moară

    La rândul său, și Stroescu a avut experiențe cu schema ”Glutenul”. Recent, i s-a replicat de la un cumpărător de cereale că grâul pe care îl deține nu are suficient gluten. Fermierul a vrut să se convingă și a mers la o moară din zonă (morile au aparate performante de stabilire a calității – n.r) cu o probă de grâu. Acolo, morarii i-au spus că nivelul ne gluten este foarte bun, astfel că fermierul a refuzat să mai vândă achizitorului de cereale, mai ales că îi oferea preț de furajer. “Eu am vrut să vând recent, mi-au luat probe și mi-au spus că grâul meu are numai 21 la sută gluten. Am refuzat să cred așa ceva și am vrut să fac testul la o moară. De acolo mi s-a spus că grâul are 27 la sută gluten. Morarii au aparate autorizate și pot spune care este calitatea grâului dar nu pot elibera certificări ci doar îți spun verbal. Este foarte important să avem laboratoare specializate în fiecare județ și nu vorbim aici numai pentru probele pentru cereale. Fermierii vor să facă teste și la insecticide, pesticide să vadă dacă au cantățile de substanțe înscrise pe ambalaje. Fermierii se lovesc de astfel de probleme zilnic.

    Stroescu apreciză că atunci când vine vorba de calitatea grâului, aceasta depinde de o mulțime de factori care trebuie respectați iar dacă unul dintre ei este neglijat, atunci și cultura poate fi comporimisă. “Este vorba de sămânța certificată, să îl pui la timp, să îi dai tratamentele care trebuie. Nu există fermier mare care să nu facă tratamente și să nu scoată grâu de calitate tocmai de aceea vrem să contrazicem aceste analize care nu sunt deloc corecte”, ne-a mai spus fermierul mehedințean.

    Nicolae Sitaru: „Problema cu glutenul este o găselniță”

    Președintele Asociației Producătorilor Agricoli de Cereale și Plante tehnice – Ialomița, ing. Nicolae Sitaru spune că problema cu glutenul este o găselniță pentru că pe măsură ce se fac analizele se demostrează că grâul românesc este foarte bun.

    “Nu ar avea motive să nu fie de calitate. La noi a fost recoltat pe căldură, nu am avut ploi pe timpul recoltatului. Grâul a fost sănătos în timpul anului. Nu are motive. Este un indice pe care noi îl putem face în fermă și unii achizitori își dau cu părerea, dar pe măsură ce am trimis și noi la laborator, am văzut că nu este o problemă. Este doar o vorbă care permite scăderea prețului”, ne-a declarat Sitaru. La fel ca și Stroescu, Sitaru îi îndeamnă pe fermieri să verifice calitate grânelor la moara din localitate. „Este imposibil să nu existe o moară în orașele mari. Noi știm ce grâu avem, deci nu ne poate convinge nimeni că e slab. Grâul nostru este foarte bun. Nu bun, foarte bun în zona noastră. Asta nu înseamnă că e peste tot la fel. Pentru că sunt zone afectate de secetă dar și acolo este grâul de calitate, dar este mai puțin pe hectar”, a mai spus Sitaru pentru Agrointeligența.

    Dr. Gheorghe Ittu, INCDA Fundulea: Solul și tehnologia, duc la obținerea grâului perfect

    Glutenul este o proteină care se găsește în componența boabelor de grâu, orez sau secară. Problema este legată de fertilitatea solului și aprovizionarea cu azot a solului. Dr. Gheorghe Ittu (INCDA Fundulea) ne-a explicat că în general la producții mari, mai ales în sudul țării anul acesta, apare și scăderea glutenului.

    “Se întâmplă care producții foarte ridicate și în anii foarte ploioși care spală azotul din sol. Azotul este esențial pentru umplerea bobului de grâu și se aplică la ieșirea din iarnă și la împăiere, pentru că atunci este concurența între creșterea vegetațiilor și formarea bobului. Trebuie atenția mare după înfloritul grâului când începe umplerea bobului și de regulă aici este problema dacă aprovizionarea cu azot din sol este suficient de bună. În faza asta trebuie ajutată planta cu o cantitate suplimentară de azot așa cum dau și cei din vestul Europei care obțin producții foarte mari”, a explicat specialistul pentru Agrointeligența.

    El spune că secretul stă și în fertilitatea solului pentru că sunt soluri slab-fertile și soluri extrem de bune din acest punct de vedere. Atunci în mod normal la cele slab fertile se intervine cu mai mult azot iar la cele mai bune nu este nevoie de o aplicare în forță.

    Soiul nu asigură un nivel bun de gluten

    “Dacă stăm să comparăm Insula Mare a Brăilei, unde solul nu este așa fertil cu vestul țării unde dacă ai dat azot la timp pornește nutrificarea în sol mult mai puternic. Trebuie să contrazic părerile care spun că cantitatea de gluten este dată de soi. Nu are nicio legătură. Nivelul de gluten este dat de tehnologica de îngrijire a culturii. În mod normal dacă este cantitate foarte multă scade automat calitatea. Vă dau exemplu pe domnul Muscă de la Curtici care folosește o tehnologie foarte bună care i-a adus producții foarte mari. Nu a dat azotul fracționat la sfârșitul de înflorit dar grâul dânsului are suficient gluten și proteină. Îl ajută foarte mult solu,l dar și tehnologia”, ne-a spus dr. Gheorghe Ittu.

    Nivelul de gluten nu-l poți măsura ”din ochi”

    Specialistul de la INCDA Fundulea apreciază că fermierii, oricât de experimentați ar fi, nu își pot da seama ochiometric dacă grâul are cantitățile necesare pentru prelucrarea în panificație.

    “Fără analize de laborator nu ai cum să îți dai seama. Este imposibil. În Europa bazele de recepție au obligația să scoată buletinul de analiză în trei exemplare și să îl păstreze o lună de zile. Deci în acest timp fermierul poate merge cu propria analiză astfel să contrazică sau să confirme datele prezentate de cumpărător. În lipsa laboratoarelor cred că femierii pot merge și la stațiunile de cercetare care dispun de obicei de aparatură”, ne-a mai spus specialistul.



     


    Te-ar mai putea interesa

    Guvernul a majorat bugetul APIA. Când ar intra în conturi subvenția de 100 euro Mușuroirea tomatelor. Când și cum se face Prețul roșiilor românești s-a prăbușit după sărbători. Cât costă acum un kilogram de tomate la fermieri

    Ultimele știri

    Fusilade Forte, de la Nufarm, a distrus buruienile din solele de floarea-soarelui lucrate de Biță Răcman Avertismentul unui șef APIA: Fermierii care rămân fără subvenții în acest an! Anchetat de fraudă după ce a câștigat licitația pentru a cumpăra un port la Dunăre