Revolta fermierilor în UE. Ce i-ar putea scoate în stradă și pe agricultorii români?
agrointeligenta.ro -
Fermierii francezi și cei britanici dau tonul, de peste două săptămâni, unui val de proteste puternice. Autostrăzi blocate, lapte vărsat în fața prefecturilor, carcase de porci expuse în magazine și gunoi și chiar utilaje incendiate în mijlocul drumurilor sunt doar câteva dintre manifestările cu care producătorii agricoli atrag atenția asupra situației disperate din sectoarele naționale de carne și lapte.
Protestele au izbucnit prima dată în Franța, țară în care fermierii sunt uniți în cooperative puternice și au dovedit, de-a lungul timpului, că nu se lasă călcați în picioare. Exemplul lor a fost îndeaproape urmat de agricultorii din Marea Britanie, acolo unde cea mai mare presiune rămâne pe piața laptelui. Toată Europa este cu ochii pe nemulțumirile manifestate de acești fermieri și nici măcar sprijinul pe care Guvernul Franței l-a anunțat pentru agricultura națională – 600 de milioane de euro, nu pare că va calma spiritele. Cea mai mare teamă a guvernelor vecine este că unda protestelor se extinde rapid, lucrurile putând degenera într-o veritabilă revoltă a fermierilor în UE.
În România, fermierii sunt cu ochii pe site-urile de știri din afară, acolo unde zilnic sunt postate fotografii puternice de la protestele din Franța și Marea Britanie. Prinși încă cu munca la câmp, cu campania de recoltare, agricultorii noștri simt și ei că le-a ajuns cuțitul la os. La noi, însă, nu avem cooperative puternice și nici informațiile nu ajung în toate satele și comunele României.
Sunt însă câteva elemente care ar putea declașa și la noi proteste în agricultură, istoria recentă dovedindu-ne că atunci când lucrurile ating un prag maximal, organizațiile agricole se unesc pentru a face front comun la negocierile cu decidenții politici.
Scăderea generalizată a prețului la lapte. Cea mai mare problemă a satelor românești este prețul mic pe care procesatorii îl plătesc micilor producători. Nivelul a ajuns deja la 50 de bani pe litru în mai multe zone, însă mai sunt fabrici care dau mai mult, așa că nu toți fermierii simt presiunea la fel. Pentru cei din cooperative – puțini, ce-i drept, contractele de preluare a laptelui au fost negociate la cantități mai mari, așa că s-a putut impune și vocea producătorilor. Totuși, tendința de scădere a prețului la lapte și importurile tot mai mari, vor conduce clar către o situație disperată pe arii extinse.
Calculul subvențiilor pe 2015. Fermierii români primesc deja cele mai mici subvenții agricole din UE și se tem că schimbările aduse schemelor de plată să nu le coboare și mai mult sumele primite pentru cultura vegetală sau zootehnie. În mai multe rânduri, responsabilii din cadrul MADR – secretarul de stat George Turtoi și directorul APIA Mihai Puțintei, i-au asigurat pe agricultori că subvențiile vor fi cel puțin la nivelul de anul trecut. Mai mult, ei au lăsat să se înțeleagă că banii vor fi mai mulți, așa că acum fermierii speră ca acest lucru să se și concretizeze. Vor afla, probabil, cuantumul subvențiilor abia către toamnă, mai exact doar când banii le vor intra în cont, căci nu mai au încredere în declarații. Până atunci, orice discuție despre subvențiile primite de agricultorii români raportat la ce iau colegii de breaslă din UE încing rapid spiritele la evenimentele din sectorul agricol.
Penalizări pentru întârzieri la depunerea cererii pentru subvenții la APIA. Peste 120.000 de fermieri și-au depus documentele la APIA după data de 15 iunie și vor fi fi sancționați cu un procent din cuantumul subvenției ce le revine. Astfel, pentru fiecare zi lucrătoare de întârziere, ei vor pierde un procent din plata totală. Sunt însă mulți cei care spun că acest lucru nu este normal având în vedere că legislația pentru depunerea cererilor s-a modificat de mai multe ori în timpul campaniei APIA: de câteva ori prin acte guvernamentale, dar și prin Parlament. În acest context, Federația Agrotar a solicitat deja ca penalizările să fie suportate de MADR întrucât vina nu este a fermierilor că nu s-au putut conforma unor norme în continuă schimbare. Clipa în care agricultorii vor fi înștiințați cu privire la sumele pe care le vor pierde va fi, cu siguranță, un moment delicat…
Întârzierea subvențiilor. Am avut deja anul acesta un protest important în Capitală – cel al crescătorilor de ovine, ieșiți în stradă după ce plățile directe pe cap de animal întârziau să le intre în cont. MADR a anunțat până acum să prima tranșă din subvenții vor ajunge la fermieri în a doua parte a acestui an, iar o nouă încălcare a promisiunii ar putea să îi determine pe beneficiarii banilor europeni să organizeze noi manifestări pentru a-și face auzită vocea.
Prețul mic la cereale. Dacă intermediarii și traderii vor continua să scadă prețul grâului, porumbului sau al plantelor tehnice cu mult sub ce plătesc în afară, agricultura românească va avea o reală problemă. Ar fi încă un an din șirul în care fermierii se consideră furați, când munca lor este subevaluată în raport cu restul UE. Chiar dacă decidenții politici nu sunt direct implicați procesul de valorificare a grânelor, nemulțumirea agricultorilor îi vor lovi tocmai pe ei, cei care ar putea să intervină cu măsuri protecționiste, mai ales la grâu, acolo unde și legislația europeană permite despăgubirea fermierilor care vând sub un anumit prag de preț.
Să sperăm însă că aceste scenarii – cele mai grave, căci decapitalizează fermierii care asigură baza lanțului agricol, nu va avea loc, iar protestele pe care le vedem în Franța și Marea Britanie să fie un semnal la București, unde politica și legislația agrară să fie prioritatea numărul 1 a guvernanților.
