• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • agrointel.ro
  • Ştiri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Agribusiness
  • Anunțuri
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Ultimul cartof fierbinte al Europei: importul de alimente și furaje ce conțin OMG. România trebuie să își joace inteligent și responsabil cartea

    Gabriela Gimbășanu -

    La nivelul Uniunii Europene, interesele economice și financiare sunt uriașe așa că în momentul în care, din senin, Comisia Europeană transmite un document ce poate să închidă granițele, sprâncenele sunt instant ridicate. Și pe bună dreptate.

    Încă de când statele europene au primit dreptul de a interzice cultivarea plantelor modificate genetic pe teritoriul național, s-a vorbit că nu va mai dura mult până când Comisia Europeană își va băga coada și în importul de soia modificată genetic. Este furajul folosit de toate fermele europene, exceptând cele cu certificare ecologică. Astfel, 99% din toate afacerile din zootehnie depind de importul de șrot de soia, singurul care ține în frâu costurile de producție ale cărnii sau a laptelui. Cu toate acestea, deși nu a existat până acum nici o problemă sau sesizare, Comisia Europeană a decis, la finele primăverii, să trimită statelelor membre o propunere de regulament pentru ca, la fel ca și la cultivare, acest tip de furaje să poată fi interzis la nivel național. Nu doar ca uz, ci și ca tranzit!

    În România, documentul oficial a fost primit ca un cartof fierbinte. Nimeni nu știa de ce, dintr-o dată, s-a ajuns ca de la Bruxelles să fie făcut acest pas fără consultarea statelor membre. A urmat apoi o dezbatere la nivel de Ministere de resort – Agricultură, Mediu, Sănătate, apoi s-a trimis hârtia la Parlament, unde Comisia pentru agricultură a dat aviz consultativ de respingere. A urmat apoi Comisia pentru Afaceri Europene, unde președintele Ana Birchall a declarat pentru Agrointeligența: ”Referitor la legea europeană privind importul de furaje şi alimente modificate genetic, la nivelul Comisiei pentru Afaceri Europene s-a discutat doar dacă această lege respectă principiul subsidarităţii, adică dacă corespunde sau încalcă legislaţia românească. Nu s-a pus problema unui vot în cadrul Comisiei pentru Afaceri Europene. În toamnă va fi organizată o întâlnire unde va fi discutată legea pe fond și în care se va vota poziţia pe care o va adopta România vizavi de acest subiect. Mai multe detalii referitor la acest subiect vor fi făcute publice după întâlnirea pe care o vom avea în toamnă”.

    Studiu realizat de USAMVB

    În cadrul dezbaterii din Parlament, autorități precum ANSVSA s-au pronunțat pentru efectuarea unor studii la nivel național. Studii care, spunea pe 3 iunie vicepreședintele dr. Lenuța Ichim, ar fi trebuit să se finalizeze până la debutul lunii iulie.

    ”Pentru elaborarea unei poziții naționale consolidate față de această propunere este necesar un studiu de impact, studiu ce a fost demarat și va fi efectuat de Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București și se va fi finaliza în decurs de o săptămână, 10 zile. Avem nevoie de acest studiu de impact pentru a prezenta un punct de vedere mai ferm”, a spus dr. Ichim.

    Deputatul Marian Avram: ”Poate fi o barieră”

    Situația a fost expusă mai clar de către deputatul Marian Avram din Comisia pentru agricultură, cel care a fost raportor pe propunerea Comisiei Europene.

    ”Astfel de studii durează ani de zile. EFSA (Autoritatea Europeană pentru Siguranță Alimentară  – n.r.) nu are încă, după atâția ani, un studiu clar în care să spună că este vreo problemă cu OMG-urile. Eu aș trata problema mai ales prin prisma interesului național. Din datele Eurostat, vorbim anual de 1,5 miliarde de euro pe care statele din UE le plătesc către SUA și Brazilia pentru importul de șrot și făină de soia pentru a întreține zootehnia și pentru produse alimentare. Sunt 30 de milioane de tone. Din această sumă, 10% o reprezintă România. Ultimele date, arată 187 de milioane de euro, o sumă importată pe care fermierii români și industria alimentară o plătesc. (…) Eu spun că din punct de vedere economic, pentru România, în acest moment, o restricție sau interzicerea la nivel național înseamnă este egal cu distrugerea zootehniei. De asemenea, poate pentru o țară membră să reprezinte o barieră comercială ambalată frumos de către un regulament. Dacă o țară X din UE spune că interzice folosirea în furajare a soiei modificate genetic, va putea spune apoi că și din restul statelor membre, cine furajează pasărea și obține carne, nu are voie pe terioriul său. Fiecare stat al UE poate introduce pe lângă cadrul general și alte restricții. Poate fi o barieră pentru că există diferență de abordare”, a declarat la Parlament deputatul Marian Avram.

    Scepticism la nivel european

    Cu toată bulibășeala aceasta nu ne-am confruntat doar noi, România, ci și alte state membre, dacă este să luăm în calcul rezultatul reuniunii Consiliului Miniștrilor Agriculturii de la Bruxelles ce a avut loc pe 13 iulie. La acea întâlnire, majoritatea statelor membre s-au arătat extrem de sceptice cu privire la controversata propunere a Comisiei Europene ce vizează permiterea sau respingerea accesului produselor alimentare și furalejor care conțin organisme modificate genetic. Mai mult, Executivului UE i-a fost solicitat să realizeze un studiu de impact al implementării acestei propuneri, astfel încât statele membre să poată evalua în mod corespunzător noile norme propuse.

    Mai mulți miniștri cu responsabilități pe sectorul agro-alimentar au pus la îndoială propunerea CE în contextul existenței unei piețe unice din interiorul Uniunii Europene, subliniind complexitatea juridică a punerii a actului respectiv, pe fondul creșterii preocupărilor cu privire la implicațiile pe care le-ar putea avea comerțul cu parteneri comerciali importanți.

    Propunerea Comisiei Europene contravine regulilor pieței unice

    La Consiliul Miniștrilor Agriculturii de la Bruxelles, delegații din Austria, Marea Britanie, Germania, Lituania, Irlanda, Slovacia, Danemarca, Republica Cehă, Spania, Belgia, Slovenia, Finlanda, Croația, Italia, Franța și România au susținut că propunerea, în forma sa actuală, se bate cap, în cap cu principiul pieței unice a Uniunii Europene.

    Alte state, precum Marea Britanie, Germania, Bulgaria, Malta, Slovenia, Irlanda, Grecia, Cehia, Spania, Belgia, Finlanda, Portugalia, Italia, și-au exprimat regretul că propunerea inițială nu conține o evaluare a impactului pe care decizia o poate avea la nivelul UE.

    În cadrul reuniunii Miniștrilor Agriculturii, un reprezentant al serviciilor juridice al Consiliului European a informat statele membre că deja a început să analizeze propunerea și că le va oferi un raspuns atunci când va efectua o revizuire completă, așa cum au solicitat. Surse interne afirmă că raspunsul din partea Consiliului European ar urma să vină, cel mai probabil, în luna septembrie.

    Poziția statelor membre

    În timp ce majoritatea miniștrilor agriculturii au criticat propunerea CE, delegații din Malta, Ungaria și Suedia au fost printre puținii miniștri care nu s-au exprimat atât de vocal pentru desființarea propunerii Comisiei, dar s-au alăturat și ei celor care au solicitat mai multe informații de la serviciul juridic al Consiliului, înainte de a se situa de o parte sau de alta a baricadei.

    Acestea fiind spuse, mulți miniștri ai agriculturii au criticat propunerea, mulți punând la îndoială dacă această propunere poate fi salvată sau este nevoie retragerea ei.

    “Aceasta este o propunere lipsită de temei. Este o mișcare tactică pusă la punct de Comisia Europeană. Noi știm că inclusiv ei au foarte multe rezerve interne referitoare la această propunere”, a declarat Andrä Rupprechter, ministrul austriac al agriculturii.

    Un reprezentant al ministerului britanic al agriculturii a susținut că “nu înțeleg modul în care statele membre ar putea pune în practică această propunere fără să încalce principiile pieței unice”.

    Ministrul olandez Sharon Dijksma a spus că nu este în favoarea propunerii, afirmând că „fi fost fericit dacă nu ar fi existat această propunere”.

    Republica Cehă, Franța, Slovacia și alte câteva state au afirmat faptul că nu cred că această propunere, în forma sa actuală, va putea atrage de partea ei, foarte mulți simpatizați.

    În cadrul reuniunii, Comisia a menținut o linie similară cu cea din cazuri anterioare, insistând că a analizat toate celelalte opțiuni și că toate prezintă neajunsurile lor.

    „Situația actuală este una paradoxală, având în vedere că OMG-urile sunt utilizate pe scară largă în hrana pentru animale, chiar și în statele membre care au votat împotriva autorizării lor și au criticat dur Comisia”, a declaratîn cadrul ședinței Vytenis Andriukaitis, Comisarul european pentru Sănătatea și Siguranță Alimentară.

    Comisarul european pentru Sănătatea și Siguranța Alimentului a adăugat faptul că executivul UE nu poate efectua nici un sudiu de impact, având în vedere complexitatea problemei rezultată din nenumăratele păreri divergente din statele membre. “Statele membre sunt singurele în măsură să evalueze efectele potențiale sau consecințele utilizării OMG asupra propriilor piețe”, a mai spus Andriukaitis.

    Parlamentul este gata să respingă propunerea

    Înainte ca noile potențiale reguli să intre în vigoare, atât Consiliul cât și Parlamentul ar trebui să semneze un acord, în condițiile în care, până acum, deputații au adoptat o poziție similară miniștrilor pe agricultură din statele membre.

    Membru al Partidului Popular European, Giovanni La Via, a elaborat deja o propunere de respingere a noilor norme. Parlamentarii au aratat o opoziție, aproape, unanimă susținând că aceasta ar avea consecințe dezastruoase pentru piața internă a Uniunii.

    Comisia de agricultură a Parlamentului (COMAGRI) a aderat recent la poziția parlamentarilor europeni de respingere a propunerii. Schimbarea s-a produs în urma unei întâlniri, ce a avut loc luna trecută, în care majoritatea deputaților europeni ai Agriculturii au criticat dur propunerea.

    5590534984_bd2a5b7798_z

    Tot ce intră în UE este deja foarte atent verificat înainte de autorizare

    Cadrul legal actual este construit de o așa manieră încât nici un furaj sau aliment modificat genetic nu poate fi introdus pe piața Uniunii Europene fără să primească o autorizație din partea Autorității Europene pentru Siguranță Alimentară (EFSA), care ia deciza în baza unor studii științifice.

    Când EFSA stabilește că produsul respectiv nu reprezintă un risc pentru sănătate sau mediu, Comisia Europeană prezintă autorizarea statelor membre pentru aprobarea sau respingerea produsului. Dar statele membre nu reușesc niciodată să ajungă la un acord în ceea ce privește autorizarea produselor, pentru că există anumite State membre care susțin Organismele Modificate Genetic și altele care sunt total împotriva lor.

    În cazul în care în cadrul Consiliului nu poate fi luat o decizie, Executivul Uniunii Europene are obligația legală de a lua o decizie, iar în practică s-a constat faptul că decizia de autorizare se ia în baza examinării făcută de EFSA.

    În trecut, acest lucru a generat blocarea unor autorizații extrem de importante, cum s-a întâmplat recent cu o serie de aprobări. La scurt timp după anunțarea propunerii în luna aprilie (cea care permite interzicerea la nivel național a cultivării plantelor modificate genetic – n.r), Executivul Uniunii Europene a autorizat pentru import 19 produse care conțin OMG, din care unele au așteptat stampila de autorizate luni de zile.

    Vytenis Andriukaitis, Comisarul european pentru Sănătatea și Siguranță Alimentară, a susținut de nenumărate ori că acest sistem de decizie conduce la o percepție publică negativă a Comisiei Europene. Acesta a fost criticat dur de lobby-iști și grupurile care sunt împotriva organismelor modificate genetic pentru nenumărate ieșiri din spațiul public, fiind în același timp criticat de industrie că nu se mișcă mai repede cu aprobările pentru utilizarea OMG.

    Acest lucru i-a facut pe mulți să creadă, că în spatele propunerii noilor norme făcute de executivul Uniunii Europene se ascund anumite presiuni exercitatea asupra statelor membre, pentru ca acestea să convină asupra unei poziții comune cu privire la importurile de produse alimentare și furaje modificate genetic, pentru a evita abținerile, așa cum se votează de obicei pentru autorizăriile de importuri și presiunile ulterioare asupra executivului UE, care, în această situația ar trebui să ia o decizie în locul statelor membre.

    60% din proteina vegetală folosită în UE este de import

    În acest moment există 77 de culturi modificate genetic pentru alimente și furaje care sunt autorizate în Uniunea Europeană. Numărul de produse alimentare modificate genetic disponibile este unul limitat, cel mai probabil din cauza faptului că aceste produse care conțin organisme modificate genetic au niște reguli clare de etichetare, care trebuiesc respectate și pe piață există numeroase alternative de ingrediente care nu sunt modificate genetic.

    Situația este diferită pentru sectorul alimentar al UE, în timp ce, pentru sectorul zootehnic există o piață importantă pentru furajele modificate genetic. Peste 60% din necesarul UE pentru proteină vegetală asigurată de șroturile de soia modificată genetic este asigurată prin importurile de soia și șroturi din țările terțe unde cultivarea OMG este larg răspândită.
    În acest moment există 40 de aplicații pentru autorizarea importul de produse modificate genetic.



     


    Te-ar mai putea interesa

    Patru soiuri de soia recomandate de Donau Saat pentru fermele din România! Pachetul de înverzire a schimbat planul de cultură în marile ferme. Laurențiu Baciu: De anul acesta cultiv și soia. Pun 100 de hectare! Atenție, fermieri! Joi este ultima zi pentru depunerea documentelor justificative pentru culturile de soia și lucernă pe anul 2015

    Ultimele știri

    Sprijin pentru fermierii din România afectați de creșterea prețurilor! Anunţ APIA pentru fermierii care aşteaptă banii pe subvenţii! Concluziile unui fermier din Ialomița. Ce produse a folosit ca să aibă producția dorită de pepeni