Ce este un GAL și cum funcționează el pentru a-i ajuta pe fermieri să acceseze fonduri europene de până la 200.000 de euro
Gabriela Gimbășanu -
Ce sunt GAL-urile, s-ar putea să se întrebe fermierii care aud mereu de posibilitatea de finanțare nerambursabilă prin aceste structuri. G.A.L. sunt de fapt inițialele care definesc Grupurile de Acțiune Locală, un parteneriat public-privat ce a jucat un rol esențial în mediul rural prin PNDR 2007-2013, contribuind la dezvoltarea zonei de pe raza teritoriului unde au fost înființate aceste organisme. În noul PNDR, importanța GAL-urilor este mult mai mare, proporțional cu bugetul aproape dublu, ce va atinge aproape 700 de milioane de euro până la finele programului.
Pentru a vă prezenta ce este un GAL, cum a funcționat până acum și cum va funcționa mai departe pe noul PNDR 2014-2020, Agrointeligența a stat de vorbă cu Alexandru Potor, președintele Federației Naționale a Grupurilor de Acțiune Locală (FNGAL) și cu Adina Pășcoiu, președintele Asociația Grupul de Acțiune Locală – “Napoca Porolissum”, din comuna Gilău, județul Cluj.
În prezent, în România funcționează 163 de GAL-uri care ocupă o suprafață ce depășește 140.000 km², reprezentând circa 63% din teritoriul eligibil și 58% din populația eligibilă a programului LEADER. Teritoriul eligibil LEADER este reprezentat de comunele și orașele mici cu o populație ce nu trebuie să depășească 20.000 locuitori.
GAL – parteneriat public-privat
Grupurile de Acțiune Locală reprezintă un parteneriat public-privat, în care partea publică deține un procent de 49%, la nivel decizional și la nivel de alcătuire, iar 51% este deținut de partea privată.
“GAL-urile sunt reglementate de Regulamentele Europene ca structuri de dezvoltare locală, practic au ca obiectiv principal dezvoltarea zonelor unde sunt implementate. Aceste entități sunt organizații non-guvernamentale, care au ca obiectiv specific dezvoltarea zonei în care sunt instituite. Funcționarea Grupurilor de Acțiune Locală se bazează pe implicarea activă a actorilor locali, care au rolul de a identifica direcția majoră de dezvoltare a ariei teritoriale pe raza căreia se află GAL-ul respectiv, implicând totodată, toți locuitorii acelei zone”, a declarat pentru Agrointeligența Alexandru Potor, președintele FNGAL.
Delimitarea teritorială a GAL-urilor se face printr-o hotărâre a Consiliului Local de aderare la Grupul de Acțiune Locală din zona respectivă.
Selecția pe baza SDL-ului
GAL-urile nu se fac la voia întâmplării: cei care au inițiativa de a constiui un astfel de organism la nivel local, trebuie, în primul rând, să-și elaboreze o Srategie de Dezvoltare Locală (SDL).
“Acum ne ocupăm de scrierea noii Strategii, pentru că la începutul anului 2016 va avea loc un nou proces de selecție a GAL-urilor de pe întreg teritoriul țării. Pentru fiecare Program Național de Dezvoltare Rurală trebuie înnoită strategia de dezvoltare locală. În acest moment, sunt 163 de GAL-uri în România și se preconizează că, pentru noul PNDR 2014-2020 numărul lor va crește, ajungând să avem în jur de 200 de Grupuri de Acțiune Locală, la nivel de țară. Numărul acestor organisme va crește pentru noul program, pentru că sunt zone, în România, care nu fac parte din nici un grup”, ne-a vorbit Adina Pășcoiu, reprezentantul GAL-ului din comuna Gilău, despre evoluția numărului Grupurilor de Acțiune Locală.
Președintele GAL-ului din județul Cluj a sublinat că pentru PNDR 2014-2020, în baza SDL-ului, va fi o singură etapă de selecție a Grupurilor de Acțiune Locală, în timp ce, pe vechiul program au fost două etape de selecție, una în 2012 și cealaltă în 2013.
Populația ce aparține unui GAL poate accesa măsuri din PNDR
Asociația Napoca Porolissum are în componența sa 38 de membri fondatori, dar toată populația aparținătoare zonei GAL-ului poate accesa fonduri europene.
“Populația care face parte din grupul Napoca Porolissum a accesat diverse măsuri din vechiul PNDR. Pe Măsura 112 – Instalarea tinerilor fermieri am avut depuse, în total, 22 de proiecte, în valoare de 680.000 euro, din care 15 proiecte sunt în stadiul de implementare, cu o valoarea de 480.000 euro. Pe Măsura 121 – Valoare adăugată la produsele agricole, am avut un singur proiect cu o valoare 27.500 euro, nerambursabilă. Pe Măsura 313 am avut depuse proiecte în valoarea de 286.000 euro, în timp ce pe Măsura 322 am avut depuse 12 proiecte în valoarea de 1.269.000 euro”, ne-a exemplificat clujeanca măsurile și fondurile pe care a reușit să le atragă pentru locuitorii din zona teritorială a GAL-ului Napoca Porolissum.
Reprezentantul GAL-ului din comuna Gilău a subliniat faptul că, nu au reușit să epuizeze întreg plafonul de 2.300.000 euro, datorită faptului că proiectele sunt evaluate într-o perioadă destul de lungă de timp, dar și din cauza faptului că, mulți fermierii nu au mai putut face dovada cofinanțării.
De la 400 la 700 milioane de euro
Pentru perioada 2014-2020 fondurile destinate GAL-urilor, aproape că au fost dublate, astfel că, dacă pe vechiul program, GAL-urile au primit o finanțare de aproape 400 milioane de euro, pentru PNDR 2014-2020 alocarea ajunge la aproximativ 700 milione de euro.
“În perioada 2007-2013 fiecare Grup de Acțiune Locală a avut la dispoziție un buget de lansare de proiecte de 2.850.000 euro din care au lansat linii de finanțare. Ajutorul financiar public care a fost disponibil anterior a fost de aproximativ 370 milioane de euro. În actuala programare, 2014-2020, cifra a crescut, la aproximativ 650 milioane de euro, care va fi distribuită prin intermediul Grupurilor de Acțiune Locală pe diverse tipuri de proiecte ”, ne-a vorbit președintele FNGAL, despre alocarea financiară a GAL-urilor în perioada 2014-2020.
Prin GAL pot fi accesate toate măsurile din PNDR 2014-2020
Pentru a accesa banii prin intermediul GAL-urilor, fermierii depun proiecte respectând întocmai condițiile înscrise în Ghidul Solicitantului aferent măsurii pe care vrea să o acceseze din PNDR 2014-2020.
“Obiectivul principal al GAL-ului este dezvoltarea zonei respective. Asta înseamnă că, prin consultarea actorilor locali importanți, se stabilesc prioritățile de finanțare ale teritoriului. Fiecare Grup își propune un număr de 6-7 linii de finanțare prioritare pentru zonă, fie că vorbim de dezvoltarea fermelor, investiții în turism, servicii non-agricole, instalarea tinerilor fermieri, dezvoltarea de asociații și de cooperative. Stabilirea acestor linii de finanțare prioritare depinde foarte mult de ceea ce stabilește, prin consultare publică, Comitetul de Coordonare al GAL-ului. Fiecare GAL își adaptează propria strategie la condițiile locale specifice. Teoretic, dacă luăm în calul toată țară, absolut toate măsurile care sunt cuprinse în PNDR 2014-2020 pot fi incluse în GAL-uri, dacă există decizia locală”, ne-a explicat Alexandru Potor despre măsurile pe care le pot accesa fermierii prin intermediul GAL-urilor.
Președintele FNGAL a subliniat faptul că, Grupurile de Acțiune Locală pot creea măsuri atipice. În cazul în care la nivel local se identifică o nevoie specială care trebuie să fie acoperită printr-o finanțare, dar pentru care nu există o măsură inclusă în PNDR, GAL-ul poate pune bazele unei măsuri inovative, atipice, pe care o poate cuprinde în Strategia de Dezvoltare Locală și poate finanța, prin această măsură, un anumit tip de investiții care nu poate fi finanțat direct prin PNDR.
Decizia de finanțare se ia la nivel local
Grupurile de Acțiune Locală propun o abodare de jos în sus. Decizia este luată la nivel local, ceea ce presupune că, selecția proiectelor se face la nivel local.
“Există un Comitet de Selecție la nivelul GAL-ului care, pe baza avizului experților tehnici, care sunt angajați în cadrul Grupului de Acțiune Locală, decid selecția proiectelor. Odată selectate, aceste proiecte sunt trecute pe o listă, care este adresată Agenției de Finanțare a Investițiilor Rurale de pe raza județului unde se află GAL-ul. În felul acesta, AFIR-ul nu mai face o altă selecție a proiectelor, ci face o reverificare a unor criterii de eligibilitate, practic o supraverificare pe citeriile strict tehnice. Dacă și această fază este depășită Agenția încheie direct contractele cu beneficiarii selectați de GAL”, a declarat pentru Agointeligența reprezentantul Federației Naționale a Grupurilor de Acțiune Locală.
În concluzie banii nu trec direct prin GAL, suma este alocată finanțării prin GAL-uri, Grupurile de Acțiune Locală au rolul de entitate de ordonanțare a finanțărilor.
GAL-urile nu oferă consultanță
Aceste organisme înființate la nivel local se ocupă doar de elaborarea și implementarea unei strategii de dezvoltare locală.
“GAL-urile nu oferă consultanță fermierilor, pentru că asta ar presupune un conflict de interese. Grpurile de Acțiune Locală deschid linia de finanțare și invită toți potențiali beneficiari din teritoriu să depună proiecte. Se pot depune mai multe proiecte decât este volumul liniei de finanțare și atunci, GAL-ul face analiza tehnică și propune Comitetului de Selecție să fie selectate și finanțate proiectele care se află în vârful ierarhiei și care se încadrează în anvelopa financiară”, a adus lămuriri Alexandru Potor.
200.000 euro, valoarea maximă a finanțării nerambursabile
În funcție de punctajul care se acordă proiectului, procentul valorii nerabursabile poate să fie mai mic sau mai mare. Astfel plafonul maxim acordat pe un proiect este de 200.000 euro nerambursabili. Dacă luăm în calcul un proiect care are o finanțare de 50-50, valoarea maximă a proiectului poate fi de maxim 400.000 euro.
Bugetul nu va mai fi la fel pentru toate GAL-urile
Pentru perioada 2007-2013 Grupurile de Acțiune Locală au beneficiat de un buget uniform care a fost acordat indiferent de marimea teritoriului, care intra în aria de acoperire a GAL-ului.
“Începând din 2016, bugetul GAL-urilor nu va mai fi unul uniform și FNGAL a militat pentru acordarea acestor finanțări în funcție de numărul populației și teritoriul acoperit de fiecare GAL. Vom lansa și o marjă de calitate a strategiei, ceea ce înseamnă că un GAL, chiar dacă e de dimensiune mai mică, poate să primească sume foarte consistente dacă propune o strategie de calitatea foarte înaltă. În felul acesta se vor compensa anumite dezechilibre care au fost create de-a lungul timpului”, ne-a vorbit președintele FNGAL, despre modalitatea în care se vor stabili bugetele aferente GAL-urilor.
Cu un efort comun am ajuns la un grad de contractare care depășește 100%, până în luna mai aveam depuse aproximativ 6.800 de proiecte care proveneau din zona GAL-urilor. Am acoperit o nevoie de distribuție a fondurilor europene, la firul ierbii. A fost create o nouă ramură de finanțare care se bucură de un real succes. Dacă în 2007-2013 am avut 163 GAL-uri care acopereau 67% din teritoriul rural și mic urban al României, pentru perioda următoare estimăm că vom ajunge la 200 de GAL-uri, care vor acoperi 90% din populația rurală și mic urbană a țării – Alexandru Potor, președintele FNGAL.
