Ce lucrări de pregătire a solului recomandă unii fermieri după recoltarea păioaselor
Daniel Befu -
Agrointeligența a dialogat fermieri și specialiști în domeniul agriculturii pentru a le prezenta cititorilor ce tipuri de lucrări ale solului preferă acești profesioniști după recoltarea păioaselor. Vă prezentăm recomandările specialiștilor Valeriu Tabără și Gheorghe Sin. Totodată am vorbit cu fermierii Gheorghe Nedelcu, Laurențiu Baciu și Constantin Bazon, care ne-au împărtășit din experiența lor practică.
Prof. dr. Valeriu Tabără, ex-ministru al agriculturii, vicepreședinte al Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS):
Tehnologie de miriște pentru combaterea buruienilor
”Lucrările solului din această perioadă, imediat după recoltare, sunt la fel de importante ca și recoltatul grâului însuși pentru ce înseamnă potențialul de realizare a producției, atât a culturilor de toamnă cât și a celor de primăvară. De pildă, cultura rapiței nu poate reuși, sau cultura de orz și orzoaică de toamnă, în condițiile în care nu se începe imediat după recoltare lucrările solului și cele mai importante ar fi următoarele: în primul rând aplicarea a 30-40 kg/ha de îngrășăminte cu azot substanță activă, pentru a putea să vină în sprijinul descompunerii paielor, a celulozei mai rapid. Altfel, se realizează o foame de azot și se creează probleme după răsărirea plantei postmergătoare.
În al doilea rând este o dezmiriștire, care poate fi făcută fie cu discul, fie cu alte utilaje combinate, în care, practic, miriștea care rămâne se amestecă cu solul până la adâncimea de 8-12 cm și dacă este cazul la distanță de circa 10-15 zile se poate face o arătură de vară, dar cel mai important este o scarificare până la 30-40 cm fără întoarcerea brazdei, deci o lucrare profundă. E important ca în jurul datei de 25 august-1 septembrie, solul să fie pregătit pentru semănatul rapiței. Tot acum ar trebui să fie date îngrășămintele cu fosfor și potasiu. Dacă ele nu se dau în această perioadă, cu cât se întârzie mai mult, cu atât efectul lor este mai slab și în același timp cheltuielile cresc fără să avem un efect favorabil asupra producției. Fosforul trebuie dat acum, pentru că numai așa poate intra în soluția solului și apoi poate fi preluat de către noile plante ale noii culturi încă din primele faze de vegetație, când la rândul lor formează și contribuie la formarea elementelor de productivitate la viitoarea cultură, regăsindu-se ca randament și în nivelul producției din anul următor. Acolo unde e tipul acesta de lucrări succesorale, practic dezmiriștirea și aplicarea îngrășămintelor ar trebui să se facă concomitent cu recoltarea. Deci utilajul de dezmiriștit cu tractorul, cu îngrășmintele, cu tot ceea ce urmează, ar trebui să fie în brazdă cu combina. Deci într-o parte recoltează, într-o parte lucrează cu discul, ori cu alte utilaje, așa cum se face de pildă în Insula Mare a Brăilei și am mai văzut alți câțiva fermieri care lucrează așa. Dacă nu se lucrează așa, atunci pot fi mari probleme legate de răsărirea culturilor de toamnă, se pierde foarte multă apă într-o miriște nelucrată, apoi se lucrează foarte greu și cu consum mare de motorină, cu costuri ridicate și cu o eficiență foarte mică, deci o arătură făcută la întâmplare, după multe zile de la recoltare, înseamnă pierderi mari la recolta viitoare. Mai este o altă tehnologie. Ogorul se lasă vreo câteva zile sau o săptămână nelucrat, să răsară buruienile, sau în cazul buruienilor răsărite pe miriște după ce s-a făcut dezmiriștirea, se vine cu un ierbicid, glifosatul de pildă, cu care se distrug toate buruienile acestea. Lucrarea respectivă se repetă 2-3 ani de zile, încât numărul de buruieni se reduce drastic pe unitatea de suprafață, nemaifiind necesare cantitățile mari de pesticide ulterior. Asta e o tehnologie nouă, așa-zisa «tehnologie de miriște».
Acad. Gheorghe Sin, președintele ASAS:
Metoda clasică
Ca regulă valabilă în orice condiții climatice, imediat ce se recoltează, trebuie intervenit pe două căi. O dată o lucrare superficială de mobilizare a solului la 7-8-10 cm prin discuire sau alte combinații de utilaje cu diverse combinații de organe active, care au rolul de a distruge buruienile, miriștea o mărunțește și mai eliberează teren. În plus, dă avantajul că după, se poate ara mai ușor. După, se poate face o arătură la 18-20 cm. Ideal e să prinzi momentul în locurile unde a mai plouat și să profiți că se poate lucra terenul mult mai bine decât când e uscat. Asta e metoda clasică de pregătire a terenului, esențială îndeosebi pentru cultura de rapiță, care se seamănă între 25 august și 5-10 septembrie. Acum se practică și altceva, mai ales când se poate iriga. Imediat după recoltarea grâului se face trecerea cu utilaje prin care se poate interveni direct pe miriște să se semene porumb. La ora asta e deja târziu ca să mai obții porumb boabe, dar se poate obține porumb siloz sau porumb masă verde pentru furajarea animalelor, cu recoltare în octombrie. Problema e că utilajele acestea le dețin fermierii mai mari, fiindcă sunt costisitoare. Pentru fermierii care nu dețin mașina de semănat direct după recoltat, atunci ei fac mobilizarea superficială a solului până la 10-15 cm și apoi seamănă cultura a doua, porumb de obicei, deși se mai poate semăna și soia de siloz. Altădată, în cultura a doua chiar se semăna intercalat porumb cu soia, pentru a obține un furaj valoros din punct de vedere proteic pentru animale. Problema cu cultura a doua e că ea nu reușește decât dacă fie ai irigații, fie ai șansa unui an ploios”.
Laurențiu Baciu, fermier din județul Bacău, președintele LAPAR:
Realitățile terenului dictează tehnologia
”În funcție de posibilități fac arături, scarificări, lucrarea superficială cu discul. Depinde și de realitățile din teren în ce privește starea lui. Dacă-i secetă cruntă, normal că nu-ți permiți să faci nici o lucrare. Aștepți să plouă, că altfel ar ieși și lucrarea prost, și costurile ar fi foarte mari. Depinde și de specificul culturii pe care o voi înființa. Eu pregătesc terenul prin lucrările de arat pentru cultura de rapiță pe care intenționez s-o înființez la sfârșit de august”.
Gheorghe Nedelcu, fermier din Popești-Leordeni, președintele Asociației Amelioratorilor, Producătorilor și Comercianților de Sămânță și Material Săditor – AMSEM:
Aratul este sfânt!
”După păioase, noi în general arăm. Dacă pot să ar imediat ce-am recoltat, ar. Dacă nu, îi dau un disc și vin cu arătura. Desigur, avem și adaptări la tehnologie. În condițiile în care nu mai poți să ari din cauza secetei și a solului foarte dur, atunci bagi scarificator în cruce de două ori în loc de arătură. La toamnă voi cultiva rapiță în locul păioaselor. Noi avem și culturi de muștar, pe care deja la ora asta l-am terminat de recoltat. După muștar, cel mai bine e să treci cu un scarificator sau disc și scarificator”.
Constantin Bazon, fermier, președintele Asociației Cultivatorilor de Cereale din Vrancea:
Învățăminte din greșelile făcute tomna trecută
”Pentru 2016 urmăresc să-mi corectez câteva lucrări pe care le-am greșit din 2014 pentru 2015. Și aici m-aș referi în primul rând la cultura de rapiță, unde dat fiind faptul că am întârziat în executarea lucrărilor și am zis că, lasă, vine ea o ploaie și o să corecteze micile greșeli făcute. Astfel, patul germinativ a fost pregătit cu o oarecare întârziere, precipitații în toamnă n-au fost deloc, m-au determinat în toamna anului trecut de-am întors o suprafață destul de mare, cam 45% din suprafața de rapiță însămânțată, iar cea care-a rămas în cultură, slavă Domnului, a făcut o producție mulțumitoare. Ca atare, pe timpul recoltatului orzului, grâului și rapiței de anul ăsta, am și trecut la executarea lucrărilor de pregătit pentru culturile care se vor însămânța, în mod special pentru rapiță. Deja la ora asta aproape 85% din suprafață e deja ori lucrată cu treggerul, ori arată și discuită cu o tregere de pregătit, încât până la semănat să o mențin perfect curată de buruieni, să acumulez volumul ăsta mic de precipitații pe care Doamne-Doamne s-a hotărât să ni-l dea, încât cu un minim de precipitații în toamnă să creez condiții bune pentru germinare. Asta e o condiție esențială la cultura de rapiță și nu numai, dar rapița e oricum mai pretențioasă decât cultura grâului și a orzului, care se pot semăna și mai a la long, chiar și la început de octombrie. Ori rapița trebuie să fie semănată la început de septembrie. Iar acum, în luna august, obligatoriu fertilizarea cu îngrășăminte de amoniu fosfat, cu cantități mai mici de azot, cu cantități mai mari de fosfot, pentru rapiță și cu îngrășăminte care să aibă în componență sulf, magneziu, bor. Asta e preocuparea în luna august, ca să nu se mai repete ce s-a întâmplat în toamna lui 2014, când toți banii i-am aruncat pe fereastră, în sensul că am întors suprafețele încă din luna octombrie, rapița neamaiavând nici o șansă. Și asta a fost cauzată de modul cum am tratat eu și cu specialiștii mei problema, cu oarecare superficialitate, în sensul că a mers în anii trecuți și așa. Ei, uite că în toamna lui 2014 n-a mai mers. Și a trebuit atunci să aruncăm pe fereastră toate cheltuielile de înființare a unei culturi, care nu-s puține. E vorba de 500-600 lei/ha. Mă refer la sămânță, lucrări”.
