Hrănim diaspora! aceasta e deviza „zarzavagiilor” din Macedonia
agrointeligenta.ro
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Pentru procesatorii de legume din Macedonia, grădina de zarzavaturi a Iugoslaviei, comunităţile etnice din fosta federaţie, răspândite acum peste tot în lume reprezintă unele dintre cele mai importante „pieţe de export”.
În interiorul diasporelor, nostalgia directă (în cazul primei generaţii) sau cultivată (în cazul generaţiilor născute pe pământ străin), sau dorinţa de păstrare a identităţii (un reflex al oricărei fiinţe sociale) susţine conservarea a multe dintre obiceiurile alimentare ale ţării sau – în cazul popoarelor fără teritoriu – comunităţii de origine. Aceasta creează premizele unui consum stabil şi/sau ocazional de produse tradiţionale.
Printre produsele tradiţionale un loc aparte îl consituie legumele procesate – murăturile, zacusca, lămâile în saramură – sînt toate legume procesate „în anumite tradiţii etnice”.
Procesatorii de legume din Macedonia par a-şi fi făcut o foarte profitabilă misiune de credinţă din a produce pentru diaspora ex-iugoslavă din întreaga lume. Fie că sînt sârbi, croaţi, macedoneni, muntenegreni, sloveni – slavii „de sud” au cam aceleaşi tradiţii culinare.
Una dintre pieţele cele mai importante este cea din Australia, o ţară în care grupul ex-iugoslav reprezenta a patra comunitate de migranţi (după cei din Insulele Britanice, neozeelandezi şi italieni) cu un procent de 4,4% din populaţie (potrivit datelor din 1996)
Cinci companii macedonene (Trgopro-dukt, Altra, Bonum Plus, Univerzal Promet, Lars) au susţinut cu sprijinul USAID, prin intermediul unui centru specializat o campanie de promovare Business To Business şi un studiu de piaţă în Australia (martie 2012).
Scopul principal a fost stimularea exporturilor de legume procesate pe piaţa australiană. Scop atins prin prezentarea produselor – în cadrul unor sesiuni de degustare – şi a a facilitării interacţiunii dintre producătorii macedoneni şi eventualii cumpărători din Australia (în general patroni de restaurante cu specific etnic sau băcani cu specific etnic, dar şi mari magazine).
Rezultatele acţiunii au fost cum nu se poate mai bune, două din cele cinci companii participante întorcându-se în ţară cu 2 contracte semnate privind exporturi de produse tradiţionale în valoare de 910 000 USD, sumă deloc de neglijat având în vedere mărimea companiilor.
„A fost o foarte productivă călătorie de afaceri”, a concluzionat la finalul ei Darko Naskov, director-antreprenor al Lars, una dintre cele cinci companii participante „am înţeles foarte multe despre piaţa australiană şi am întâlnit direct clienţi potenţiali”
Acesta a fost prima acţiune de acest gen desfăşurată de macedoneni la Antipozi.
