Apicultorul care nu vrea să audă de supermarketuri. Își vinde mierea numai în târguri și expoziții de profil
Roxana Dobre -
Pentru bucureșteanul Adrian Crăiniceanu apicultura este deja un mod de viață. An de an, timp de şase luni, apicultorul îşi duce stupii prin toată ţara de la câmpie la munte și este recunoscut că scoate pe piață tipuri de miere extrem de rare cum ar fi cea de oțetar, coriandru sau mană.
Acum 30 de ani, Crăiniceanu a absolvit liceul de profil şi a început imediat să-şi practice meseria ca ucenic. În prezent, cu o experiență vastă în domeniu, spune că pasiunea sa îi poate asigura un trai decent. În plus, apicultorul bucureștean are o regulă proprie: îşi vinde marfa numai prin târguri şi expoziţii, deși este asaltat cu oferte din partea supermarketurilor.
Când nu este plecat cu albinele prin țară, Adrian Crăiniceanu poate fi văzut în Piața Pipera, la târgul de produse tradiționale, în fiecare weekend. Spune că nu ratează niciun târg apicol din țară pentru că strategia sa de marketing este “lucrul cu omul”.
“Singura reclamă mi-o pot face produsele mele. Prețurile de la mierea din România sunt aliniate celor europene dacă apicultorii nu vând mierea la angrouri sau supermarketuri. Eu prefer lucrul direct cu omul. Am primit oferte de la supermarketuri dar le-am refuzat. Chiar recent m-a sunat o directoare de la Cora atrasă fiind de numeroasele tipuri de miere pe care eu le produc. Am refuzat imediat pentru că știu cum plătesc ei, banii vin greu înapoi, iar prețul este foarte mic dat producătorului”, a declarat apicultorul pentru Agrointeligența.
Când nu este la târguri de profil, bucureșteanul bate țara în lung și-n lat ca să poată produce prețioasa miere. “Deja în luna mai mă duc la culesul de rapiţă, urmează imediat recoltare pentru mierea de flori de prun, după care mă duc la pădurile de salcâm în Dobrogea sau în Bărăgan. Mai târziu urc pe munte la Câmpulung Muscel, la salcâm. Apoi cobor la tei în zona Căldăruşani, Snagov, după care plec în Bărăgan la floarea soarelui, apoi în Tulcea la mentă. Cam așa fac naveta anual. Un apicultor nu are casă, vacanță, nu poate să fie bolnav sau plictisit. Aici mereu trebuie să fii la datorie”, spune Adrian Crăiniceanu.
Miere de oțetar nu este acră
Mierea de oțetar înflorește înaintea teiului la sfârșitul lunii iunie. Deși are un gust deosebit, consumatorii se feresc adesea de acest sortiment din cauza denumirii care duce cu gândul la…acru.
“Prea puțini știu că oțetarul este o plantă ornamentală destinată să înfrumusețeze parcurile și grădinile. Este ușor de întâlnit prin majoritatea orașelor românești, unde, de obicei, este tuns în așa fel încât seamănă cu un mic palmier. Anul acesta a mers foarte bine în zonele limitrofe ale Capitalei și în Bragadiru unde am dus stupii special. Prețul unui kilogram de miere de oțetar este de 35 – 40 de lei”, ne-a dezvăluit apicultorul.
Cea mai cerută dintre sortimentele rare de miere rămâne cea de mană.
“Anul acesta am produs mai mult miere de mană de pin care s-a mai făcut în zona județului Argeș – Domnești, Nucșoara. Acest tip de miere este de fapt colectat de la afide, paraziți care stau pe stejari, fagi, brazi, pini unde lasă niște secreții dulci pe frunzele pomilor sau pe scoarța copacilor. Este singurul tip de miere din lume care nu este de origine florală. Acest produs apicol este apreciat pentru conținutul său ridicat de minerale (de șase ori mai mare decât la mierea de salcâm, spre exemplu) și poate fi consumată – în stare pură, și de către cei alergici la polen. Ca și gust, mineralele acoperă aroma de zahăr, iar la produsul obținut de la conifere, senzația gustativă este aparte. Pentru sistemul imunitar aceasta este cea mai completă miere. Câteodată nu scoteam niciun kilogram de miere pentru că afidele nu secretă mana. Au nevoie de căldură și umiditate. Aici depinde și de zonă dar de obicei chiar și într-un an bun eu scot maxim 10 kilograme. Kilogramul se vinde cu 45-50 de lei. Este o miere scumpă din cauză că este foarte rară”, ne-a mai spus apicultorul.
Mierea de coriandru este deosebit de parfumată și la fel de rară din cauza faptului că deocamdată cultura este una de nișă în România.
“Culturile sunt destul de mici ca suprafață și nu putem compara cu floarea-soarelui sau rapiță. Gustul este inconfundabil și pot spune că este o plăcere să savurezi acest tip de miere. Este cotată ca fiind printre cele mai bune tipuri de miere din lume. Prețul unui kilogram de miere de coriandru este 40 de lei, iar pentru a obține acest sortiment cel mai adesea merg în zona Dobrogei unde se cultivă pe suprafețe mai mari coriandrul”, spune Adrian Crăiniceanu.
Un al sortiment pe care apicultorul îl produce este cel obținut din florile de prun. “Este prima miere care iese primăvara, provenită de la pomii fructiferi. Pentru acest sortiment duc stupii în zona Câmpulung Muscel unde încă mai sunt livezi de pruni. Este o miere foarte parfumată și căutată mai ales de cunoscători”.
Străinii caută mai mult calitate, românii cantitate
Germanii sunt cei mai mari consumatori de miere, acolo pleacă mare parte din producția românească inclusiv multe dintre sortimentele produse de albinele lui Adrian Crăiniceanu. „Am comenzi și din afară, dar mai puține pentru că este destul de greu să intri pe piața europeană mai ales dacă nu ai cantități mari. Dar străinii sunt atrași de sortimentele acestea rare. De obicei, clienții din afară sunt cei care au vizitat România sau au gustat produsele mele tot de la români. După aceea au comandat și ei. Au devenit clienți fideli. Prețul nu crește doar pentru că îl dau străinilor, ci doar trebuie să suporte costul trasnportului care nu este deloc ieftin. Un colet trimis în Germania poate costa și 200 de lei în funcție de greutate”, ne mai spune apicultorul.
El afirmă că produsele sunt din ce în ce mai cerute iar consumul poate crește și cu 25 la sută în fiecare an.
“Eu să tot fi avut astfel de sortimente deosebite de miere, dar din păcate cantitatea nu este așa de mare. În ultimii ani a început să crească consumul de miere datorită promovării pe care Monica Tatoiu a făcut-o produselor provenite de la albine. Este cunoscut faptul că ea a afirmat în nenumărate rânduri că s-a vindecat de cancer datorită unei rețete naturiste făcută din laptişor de matcă, miere de salcâm, polen măcinat, ser fiziologic şi tinctură de propolis. În momentul acela (până în promovarea făcută de Monica Tatoiu – n.r) consumul pe cap de locuitor era cam la 300-400 de grame iar în momentul de față acesta a ajuns aproape de un kilogram, ceea ce este o creștere enormă. Și numai consumul de miere a crescut dar produse ca polenul, păstura și lăptișorul de matcă au prins o notorietate fantastică în condițiile în care până atunci nu erau așa cerute pentru simplul fapt că oamenii nu le cunoșteau”, ne-a mai explicat apicultorul.
Adrian Crăiniceanu adaugă că sortimentele rare de miere se adresează persoanelor cunoscătoare și nu oricine le cumpără, poate și din cauza prețului mai mare. “Aceste sortimente nu sunt de îndulcit ceaiul sau cafeaua ci trebuie savurate sau folosite ca medicament uneori. Noi producem în defavoarea cantițății dar în favoarea calității, a savorii și a sănătății până la urmă”, conchide apicultorul.
Referindu-se la mierea clasică, apicultorul spune că pe primul loc în preferințele consumatorilor se află mierea polifloră, urmată de cea de salcâm, tei și rapiță.
Foto: Piatapipera.ro, Gandul.info
