Ziua Crucii și obiceiurile sale pentru agricultori: De la ritualul pentru pomii neroditori la ”citirea” vremii și culesul primilor struguri
Roxana Dobre -
Înălțarea Sfintei Cruci sau Ziua Crucii (14 septembrie) este și data ce vestește sfârșitul verii și începutul toamnei. Principalele obiceiuri și practici de schimbare a anotimpului călduros (vara) cu unul rece (toamna) sunt concentrate în jurul echinocțiului de toamnă și se manifestă cu ocazia unor sărbători religioase sau populare ce ating maximul la Ziua Crucii.
Calendarul popular consemnează această zi și sub alte denumiri cum ar fi Cârstovul Viilor sau Ziua Șarpelui. Sub prima denumire, ziua este cunoscută mai ales în zonele viticole și marchează începutul culegerii viilor iar sub denumirea de Ziua Șarpelui este cunoscută pretutindeni. Acum se crede că șerpii și alte reptile încep să se retragă în ascunzișurile subterane, hibernând până în primăvara următoare, la 17 martie.
Se strâng ultimele plante de leac
De Ziua Crucii se strâng ultimele plante de leac (boz, micșunele, mătrăguna, năvalnic) ce se duc, împreună cu buchetele de flori și busuioc, la biserică, pentru a fi puse în jurul crucii și a fi sfințite. Plantele se păstrează, apoi, în casă, la icoane sau în alte locuri ferite, fiind folosite la nevoie în vindecarea unor boli. Se consideră că acum florile se plâng una alteia pentru că se usucă și mor iar cele ce înfloresc după această zi (brândușa de toamnă) sunt6 socotite flori ale morților.
Se împlineşte un ritual pentru pomii neroditori
În această zi, în Bucovina se săvârșesc acte ritualice cu scop apotropaic sau fertilizator. De exemplu, oamenii atârnă în ramurile pomilor fără de rod vițe de castraveți și cruci de busuioc sfințit crezând că, în modul acesta, vor beneficia de rod bogat în toamna viitoare. În Ziua Crucii nu se mănâncă usturoi, prune, nuci şi pepeni, deoarece aceste alimente se aseamănă cu forma crucii. Tot în această zi se bat nucii şi se adună ramurile de alun. Tradiţia spune că atunci când sunt recoltate în Ziua Crucii, ramurile alunilor primesc puteri miraculoase şi devin unelte folositoare fântânarilor, care vor să depisteze noi izvoare subterane.
În această zi, prognozele meteorologice populare se împlinesc
Prognozele meteorologice din vechime pentru Ziua Crucii se împlinesc : când cocorii se pregătesc de plecare este un semn că se răceşte vremea. Dacă tună în această zi va fi o toamnă lungă. În schimb, dacă se adună un cârd de ciori gălăgioase, va cădea bruma. Înainte de Ziua Crucii nu este bine să se culeagă călinele, pentru că, în acest caz, în ajunul sărbătorii, va fi o noapte geroasă. Ziua Crucii vesteşte că vara s-a sfârşit şi toamna îşi intră, cu adevărat, în drepturi.
În unele zone viticole începe culesul viilor
De Ziua Crucii, în unele zone viticole, unde nu s-a cules recolta acestui an, începe culesul viilor. Se mai păstrează obiceiul ca preotul parohiei să sfinţească via şi butoaiele cu vin, pentru ca şi în anul viitor gospodarul să se bucure de o recoltă bogată. În ziua praznicului strugurii din ultima tufă de vie nu se culeg. În limbaj popular, ciorchinii neculeşi se numesc “Strugurii lui Dumnezeu” şi sunt destinaţi păsărilor cerului pentru ca acestea să nu mănânce strugurii acelor gospodari din recolta anului viitor.
Ziua Crucii ca și sărbătoare creștină
Ziua Crucii este cea mai veche și mai importantă dintre sărbătorile ortodoxe în¬chinate cinstirii Sfintei Cruci. În această zi sărbătorim de fapt amintirea a două evenimente deosebite din istoria lemnului Sfintei Cruci: Aflarea Crucii pe care a fost răstignit Mântuitorul și înălțarea ei solemnă în fața poporului de către episcopul Macarie al Ierusalimului, în ziua de 14 septembrie din anul 335.
