Maeștrii agriculturii și testul porumbului. Ce producții au obținut anul acesta mari fermieri, precum Nicolae Sitaru, Dimitrie Muscă, Laurențiu Baciu sau Ștefan Poienaru
Roxana Dobre -
Producția de porumb obținută anul acesta de cei mai mari fermieri ai României confirmă o recoltă națională ”știrbită” de secetă. Cu hibrizi rezistenți la secetă, tratamente date la timp și fără a primi sprijin de la irigații, agricultorii importanți cu care a vorbit Agrointeligența au reușit cu greu să treacă pragul de 7.000 de tone la hectar. Sunt și câțiva care se pot mândri că au peste 8.000, chiar peste 9.000 de tone la hectar, în funcție de zona unde fac agricultură. Toți au însă o supărare comună: prețurile mici la porumb, de circa 50 sau 60 de bani pe kilogramul de boabe.
Laurențiu Baciu, Bacău, 1.500 kilograme/hectar
Moldova a fost cea mai afectată de seceta acestui an. Nu a plouat cu lunile nici la Romagria, ferma lui Laurențiu Baciu, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România. Acum agricultorul e negru de supărare când se gândește la cât a investit și cât scoate. A pus 1.000 de hectare de porumb, cam la jumătate din teren lucrat și avea speranțe mari după un 2014 cu 9, chiar 10 tone la hectar. Acum îi e groază de ce va găsi în lanurile pârjolite. ”Noi nu am început încă recoltarea pentru că zona Moldovei este decalată la cules cu cel mult o lună față de sudul țării. Dar, după cum arată lucrurile, se vede cam a șasea parte față de anul trecut. Asta înseamnă vreo 1.500 de kilograme pe hectar. Am folosit hibrizi timpurii, toleranți la secetă dar din cauză lipsei precipitațiilor situația la noi este dezastruoasă”, ne-a declarat Laurențiu Baciu.
Dimitrie Muscă, Arad, 8.700 kilograme/hectar
În partea opusă a țării, în județul Arad, la Curtici, nici Dimitrie Muscă nu e mulțumit. Omul producțiilor-record din agricultură a scos mai puțin decât în 2014, dar poate ține capul sus cu circa 8.700 de tone la ce a recoltat până acum. “Nu am încheiat campania de recoltare la porumb, de aceea nu pot da o cifră exactă. Media este de 8.700 de kilograme la hectar. Am unele terenuri mai dificile unde am obținut mai puțin, în jur de 7.000 de kilograme, și de aceea nu știu exact până nu trag linie. Nu este extrem de rău față de anul trecut, dar am fost calamitat având în vedere că atunci am obținut 12.800 de kilograme la hectar”, ne-a declarat Dimitrie Muscă.
Anul trecut, la Curtici a plouat cu 780 de litri de precipitații, iar în 2015, până pe 20 august măsura indica doar 224 de litri. “Am folosit hibrizi de la Monsanto care, după părerea mea, în condiții de secetă, de departe bat tot ce înseamnă porumb în România. Am avut Dekalb și în loturi experimentale și peste tot au fost cu mult peste ceilalți hibrizi”, ne-a vorbit Muscă de semințele folosite. El precizează că în acest moment, pe partea Aradului, fermierii strâng din dinți și refuză să vândă. ”Toată lumea așteaptă creșterea prețului. Chiar vreau să fac un îndemn către fermieri, să nu vândă porumbul către samsarii care vor să influențeze piața. Eu am altă șansă să vând spre Germania, Italia sau cei din sud vor duce la Constanța, dar micii fermieri sunt nevoiți să dea porumbul la preț de nimic. Prețurile sunt atât de joase pentru că ministrul agriculturii din nou a spus că producția este foarte bună chiar dacă a fost secetă și atunci marii traderi se folosesc de acest pretext. La noi prețul este acum sub 60 de bani, se discută undeva la 0,55-0,57 de lei’, ne-a spus fermierul de la Curtici.
Nicolae Sitaru, Ialomița, 8.500 kilograme/hectar
Maestrul porumbului, ialomițeanul Nicolae Sitaru a ajuns la final de recoltat pe cele 900 de hectare cu porumb. ”Probabil media este de 8.500 de kilograme pe hectar. Față de anul trecut, producția este mai slabă cu circa 2.000 de kilograme pe hectar. Deocamdată nu am început să vindem, dar în zonă prețul este de 130 de euro/tonă. Variază: 131-132 de euro, depinde”, ne-a declarat Nicolae Sitaru.
Agricultorul de la Ciochina, satul Orezu, spune că principala problemă cu care s-au confruntat fermierii din zonă nu a fost neapărat lipsa precipitațiilor, ci căldura excesivă. “S-au sufocat plantele, vă spun. Am avut zile în șir cu peste 35 de grade. Noi încercăm să folosim ce este mai eficient pe piață în materie de hibrizi dar este greu de spus care este cel mai bun. Unii sunt mai buni, alții mai adaptați. Depinde de la un an la altul. De obicei piața semințelor de porumb este foarte competitivă iar dacă acum vă spun că un hibrid anume este cel mai bun este posibil ca la anul să se schimbe situația”, ne-a spus Nicolae Sitaru.
Gavrilă Tuchiluș, Galați, 3.500-3.600 de kilograme/hectar
Gavrilă Tuchiluș este de departe unul dintre cei mai cunoscuți fermieri din România. Cu peste 5.000 de hectare de culturi agricole, vie şi livadă şi circa o mie de vaci de lapte Holstein, gălățeanul se află în topul fermierilor de succes. La porumb însă spune că anul acesta nu stă prea bine principala problemă fiind lipsa irigațiilor, problemă pentru care militează de fiecare dată are ocazia. “Am început cam de o săptămână să recoltăm și avem o producție de 3.500-3.600 de kilograme pe hectar”, ne-a mărturisit agricultorul. Amarul lui Tuchiluș este cu atât mai mare cu cât are teren irigabil, dar nu poate uda. ”Mă lupt să conving factorii de decizie să reinvestească bani în nordul județului Galați ca apa să ajungă mai repede de la sursă la hidrant și nu cum ajunge acum, cu niște costuri extraordinar de mari. Alternativa pe care am propus-o se află momentan la Comisia Tehnică de la Ministerul Agiruculturii și vom vedea dacă va trece pentru că vorbim despre o sumă destul de mare. Dar cât de rău îi este României astăzi, atât de bine îi va fi mâine pentru că suntem opt organizații și depindem de sursa de apă ca să putem să accesăm milionul de euro pe organizație și să putem să facem agricultură performantă cu instalații de irigat performante. Și atunci nu mai discutăm pe producții de 3.000 de kilograme ci deja putem vorbi de 9.000-10.000”, ne-a declarat fermierul gălățean.
El atrage atenția că media națională e trasă în jos de fermierii care încă folosesc sămânță necertificată, ceea ce le omoară afacerea. “La ora aceasta, dacă nu aș avea siloz și aș vinde porumbul, aș lua 0,55 lei în zona noastră. Să spun, prin absurd că fac 4 tone la hectar, atunci rezultă un venit de 22 de milioane, iar eu am cheltuit 35. Recunosc că am folosit din hibrizii de la firmele cele mai bune, Aquamax de la Pioneer, care au demonstrat și anul trecut că sunt mai rezistenți decât alții astfel că putem scoate o producție cât de cât bună, mai ales în condițiile meteo care ne-au chinuit în 2015. Noi din start am investit în genetică pentru că nu poți să semeni din coșar un hibrid care nu este nici raionat în zona noastră și este și sensibil la secetă. De fapt ,aici este cea mai mare problemă, perioada din 20 iunie – 10 iulie când porumbul este înflorit și se face polenizarea. Temperatura ridicată face ca polenul să moară și să nu se mai facă polenizarea. Atunci recoltăm porumb știuleți”, mai spune Tuchiluș.
Emil Dumitru, Călărași, 7.200 kilograme/hectar
Așa cum spune de fiecare dată, Emil Dumitru este prima dată fermier și apoi președinte al Federației Pro Agro. Cultivă în județul Călărași 160 de hectare dintre care aproape jumătate, 73 de hectare, cu porumb. Seceta s-a resimțit și în ferma acestuia unde spune că a recoltat 7.200 de kilograme/hectar, semnificativ mai puțin decât în 2014, un an despre care afirmă că a fost “de excepție”. “Eu am încheiat recoltatul la porumb undeva la 7.200 de kilograme/hectar. Avem niște achizitori locali în zonă unde de obicei vindem toată cantitatea, iar acum prețul a fost de 0,61 pe kilogram”, ne-a declarat Emil Dumitru. El spune că a rămas “fidel” unor hibrizi care au dat randament și în anii ploioși, dar și pe timp de secetă. “Folosesc în mod tradițional hibrizii pe care îi cunosc și care au dat, și în perioadele cu precipitații și în cele de secetă, producții relativ constante. Sunt hibrizi de la Limagrain și de la RAGT”, mai spune fermierul. El completează că prețul mic al porumbului dă și în acest an bătăi de cap fermierilor. “Investiția pe hectar la această cultură este foarte mare, undeva la 3.300 de RON cu tot cu recoltat, iar la vânzare prețul ajunge foarte mic. Eu personal sunt un caz fericit pentru că îmi amortizez măcar investiția, dar sunt fermieri în alte zone care, din păcate, nu reușesc să recolteze nici măcar 2 tone și atunci este clar că au o pierdere de venit foarte mare. În plus, și calitatea porumbului a avut de suferit din cauza secetei. Anul acesta, porumbul a avut un grad de șiștăvire (uscare n.r) mai mare, de aceea și cantitatea a fost mai mică. În mod normal eram obișnuiți cu 9-10 tone”, a conchis Emil Dumitru.
Ștefan Poienaru, Ialomița, 3.500-4.000 de kilograme/hectar
Ștefan Poienaru exploatează în prezent 700 de hectare cu porumb în Ialomița, după cum ne-a declarat. “Nu am început încă să recoltăm, dar nu estimăm nici producții de speriat, dar nici nu putem spune nici că recolta a fost total compromisă. Față anul trecut, producția este la jumătate, adică dacă atunci am recoltat undeva la 7.500 de kilograme pe hectar putem spune că anul acesta așteptăm undeva la 3.500-4000 maxim. În prezent prețul este până în 0,60 de lei pe kilogram sau 134 de euro pe tonă. Principala problemă a fost seceta ca și în alte zone. Noi am mers cu paletul de hibrizi. Acum vedem care s-au comportat mai bine, care au rezistat mai bine”, ne-a declarat fermierul.
Cornel Stroescu, Mehedinți, 1.200 kilograme/hectar
Cornel Stroescu, președintele Camerei Agricole Naționale, face agricultură în județul Mehedinți, unde spune că a recoltat deja tot porumbul, iar producția este mai mică decât anul trecut. În unele zone, chiar și cu 90%. ”Media a fost de 1.200 de kilograme pe hectar ceea ce este devastator față de anul trecut când am obținut 9 tone la hectar. Noi am fost o zonă calamitată de secetă în unele locuri până la 100 %. Absolut nimic nu s-a făcut și am observat că prețul este dirijat acum de multinaționale la 0,60 de lei”, ne-a spus Stroescu, care plătește arendă de 1.000 de kilograme pe hectar. ”Am folosit hibrizi de la Pioneer, foarte buni, dar din păcate nu au făcut față secetei mult prea agresive”, a declarat Stroescu.
Traderii nu înțeleg necazul agricultorilor
Fermierii se plâng și anul acesta că traderii nu dau dovadă de înțelegere și sunt zone unde agricultorii își pierd chiar fermele din cauza ”regulilor” impuse de multinaționale. Nici întâlnirea care a avut loc la Ministerul Agriculturii nu pare să îi mulțumească pe fermieri care spun că pe piață circulă chiar unele “intoxicări” menite să mențină prețul jos al cerealelor. “Întâlnirea de la Minister unde au fost chemați doi femieri și restul traderi a fost în van. Ce credea ministrul, că traderii se vor speria și vor alinia prețurile la nivelul european? Întâlnirea trebuie făcută cu toți fermierii ca să poată spune fiecare ce are de spus. Eu recomand cu tărie fermierilor în măsura în care pot să nu vândă porumbul”, ne-a transmis Dimitrie Muscă, cunoscut fermier din Curtici.
