Cultura de fasole în România: De la ”carnea săracului” la soiuri cu bob gigant cerute de fabricile de conserve
Roxana Dobre -
Cultura de fasole a intrat într-un con de umbră în România și cu greu mai găsești fermieri care să se încumete să investească în leguminoasa care, de anul acesta, beneficiază de o subvenție generoasă, de peste 300 de euro la hectar.
Fasolea era, până acum câțiva ani, popular numită ”carnea săracului” datorită conţinutului său ridicat al boabelor în proteine de foarte bună calitate. Era o cultură importantă în fermele de la noi din țară, dar astăzi rar mai găsești agricultori care să cultive fasole, deși cererea este în creștere atât în piața liberă cât și la fabricile care scot pe piață conserve sau fulgi de fasole.
Aron Petre din Călărași este unul dintre legumicultorii cu ștate vechi în cultivarea fasolei. Spune că a cultivat ani buni leguminoasa până când a existat o perioadă de ruptură între producător și consumator, un moment în care prețul la fasolea de pe piață aproape l-a atins pe cel al cărnii, existând o adevărată “criză” a fasolei. Din 2015, însă legumicultorul a reintrodus fasolea pe 11,5 hectare.
Recoltarea poate fi o provocare pentru fermieri
Cultivarea fasolei nu presupune o tehnologie complicată, mai ales că pe piață au apărut o serie de erbicide care ajută cultura să se mențină fără buruieni până la recoltare, spune cultivatorul din Călărași. Ca la mai toate culturile, și fasolea are nevoie de apă iar lipsa acesteia, cum a fost în 2015, duce la nedezvoltarea în înălțime. În plus planta nu leagă păstăile sus ca să poate fi recoltată direct cu combina.
“Și atunci are o problemă la recoltare pentru că trebuie dislocată și adunată în brazde manual ceea ce consumă multă forță de muncă și implică un efort financiar mare din partea cultivatorului. În plus, pe piață nu se mai găsesc combine speciale cu adaptare și reglare “fină” care să nu spargă bobul de fasole. Noi o smulgem manual, o facem brazde iar de acolo o treierăm cu combina. Aici intervine problema pentru că aceasta dacă nu are reglajul special pentru fasole mai sparge circa 15 la sută din boabe, ceea ce înseamnă pierdere”, ne-a declarat cultivatorul.
Secretele unei recoltări cu pierderi minime
Pentru a micșora valoarea pagubelor, se recomandă ca recoltarea să aibă loc când 2/3 din păstai au ajuns la maturitate, iar boabele din păstăile superioare sunt suficient de tari. Plantele smulse manual se strâng în poloage mici, de 50 – 60 centimetri înălțime, care se lasă câteva zile să se usuce, după care se treiera cu combina trecându-se. Plantele dislocate mecanic se strâng în brazde cu grebla oblică iar după 2 – 3 zile se treieră cu combina prevăzută cu ridicător și modificată special pentru fasole, pentru a se evita spargerea boabelor.
Subvenția mai mare, motiv de speculă pentru procesator
La calculul subvenției, cultura de fasole intră la cele care se iau în considerare pentru respectarea pachetului de înverzire. Mai mult, fasolea este stimulată de anul acesta cu un sprijin total de 322 de euro la hectar, din care 180 de euro este sprijinul cuplat pentru cultura de fasole, similar cu ce se plătește pentru soia. O condiție este, însă, ca produsul să fie valorificat la o fabrică de procesare, iar din 2016 s-a anunțat că vor fi eligibile pentru plată doar suprafețele înființate cu sămânță certificată.
“Pentru anul acesta, condiția pentru a încasa sprijinul de 322 de euro era să valorifici 850 de kilograme pe hectar la o singură fabrică de procesare aleasă de cultivator, adică nu există o listă agreată de Ministerul Agriculturii cum a mai fost în alți ani. Tu trebuie doar să faci dovada cu documente că ai făcut această livrare. Condiția este pusă prost pentru că procesatorul când face oferta taie din prețul oferit, motivând că beneficiezi deja de subvenție. Astfel că sprijinul acordat prin APIA se pierde prin scăderea prețului oferit de procesator. Aceeași situație se regăsește și la tomatele pentru procesare unde se cere un contract care să fie înregistrat până pe 15 iunie, adică te “agață” procesatorul de atunci. Problema nu este că trebuie să facem dovada vânzării, ci că se cere o cantitate așa mare pentru un singur procesator. Trebuia să fim liberi să vindem ce cantitate vrem pentru că în acest fel puteam să scoatem prețul corect pentru aceste culturi”, ne-a mai declarat Aron Petre.
Fasolea produsă în România este mai gustoasă. Dar…
Cultivatorul din Călărași spune că fasolea produsă în România este incomparabil mai gustoasă decât cea adusă din import în primul rând că nu sunt folosite pesticide, dar și pentru că solul nostru are calități remarcabile pentru a produce culturi de calitate.
“Cu greu poți să pătrunzi pe piață când există atâtea variante aduse din import la prețuri foarte mici. Cumpărătorul alege din păcate, ca și în cazul altor legume, cu ochii. Adică ei vor ca legumele sau fructele să fie aspectuoase și pe urmă se gândesc la gust sau unde au fost produse. Probabil de aici pleacă și puțin vina consumatorului”, ne-a mai spus cultivatorul.
Producția de fasole în 2015: 1,2 tone la hectar
Aron Petre completează că seceta care a afectat culturile în 2015 s-a regăsit și în cultura de fasole unde producția a fost mai puțin de jumătate comparativ cu 2014.
“Dacă anul trecut am scos 3,5 tone la hectar, anul acesta nu am depășit 1,2 tone la hectar. Exact o treime față de anul tercut, cu toate că cultura a implicat în 2015 o serie de cheltuieli mai mari. Prețul a scăzut față de anii trecuți, cel mai probabil din cauza importurilor. Un preț corect pentru 2015 putem să îl calculăm doar dacă avem în vedere o cheltuială de 5.000 de lei pe hectar. Ca să poți scoate acești bani, prețul la fasole ar trebui să fie de 5 lei pe kilogram. Dar procesatorul, care a fost în temă cu sprijinul pe care îl primim, bineînțeles că a scăzut prețul la 3 lei pe kilogram. Având varianta de import care este mai ieftină, nici procesatorul nu este dispus să dea mai mult, mai ales că nici el nu aleargă după gust și calitate”, ne-a mai spus cultivatorul.
Soiuri de fasole cerute de piață
De-a lungului timpului, Aron Petre a experimentat multe soiuri de fasole existente pe piață, atât autohtone cât și străine. Aici este inclusă și o linie, numită Linia 804, produsă la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură şi Floricultură Vidra. De asemenea, și fasolea armatei americane a fost încercată de cultivatorul de la Călărași.
“Aceasta are bobul foarte mic, dar cu producție bună. Soiul este foarte erect, ceea ce îl face foarte ușor de recoltat deoarece rămâne în picioare ca o tufă chiar și după ce se usucă”, ne-a declarat cultivatorul.
El spune că soiurile sunt alese în general și în funcție de cererile procesatorilor. “Am făcut oferte la diverse fabrici de procesare, Mandy sau Râureni, dar în funcție de produsul pe care îl scot ei pe piață, unii cer fasole cu bob mare, alții cu bob foarte mic. De asemenea, am făcut oferte și unui lanț de magazine care a cerut fasole bob gigant. Se pare că aceasta este “moda”. Așa că trebuie să ne aliniem cererilor”, ne-a mai spus cultivatorul de legume.
