• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • De ce e brânza bulgărească aşa ieftină? Iată două ingrediente secrete: uleiul de palmier şi untura de balenă

    agrointeligenta.ro

    Autorităţile de la Sofia doresc etichetarea suplimentară a lactatelor care conţin grăsimi vegetale cu avertismente privind riscurile pe care le pun acestea sănătăţii consumatorului, după modelul celor lipite pe pachetele de ţigări.

    Pe piaţa din regiune, în special în România şi Grecia, vecinele „europene” ale Bulgariei, se suspectează că brânzeturile bulgăreşti, mult mai ieftine decât cele „similare” locale şi-ar motiva preţul atractiv prin includerea în compoziţie a grăsimilor vegetale.

    Anul trecut, analizele de laborator dispuse în România de Protecţia Consumatorilor au aratat ca telemeaua de vacă avea 80% soia şi ulei de palmier, branza de oaie avea un adaos bogat de grasimi de balenă, iar untul bulgăresc 0% conţinut de lapte.

    Porivit Novinite, ministrul bulgar al Agriculturii, Miroslav Naydenov a insistat în discursul ţinut în deschiderea forumului dedicat alimentaţiei sănătoase, Clean Food, eveniment care a avut loc la începutul acestei luni, că produsele lactate ce conţin grăsimi vegetale ar fi dăunătoare sănătăţii, motiv penru care ar trebui etichetate la fel ca pachetele de ţigări.

    Declaraţiile sale au fost primite cu reticenţă şi ostilitate de către reprezentanţii producătorilor de lactate.

    Astfel, Dilyana Slavova, preşedinta Asociaţiei Naţionale a Procesatorilor de Lapte, a calificat propunerea ministrului ca fiind „inadecvată” subliniind că la nivel european producerea de lactate din/sau şi cu grăsimi vegetale este o practică răspândită.

    De asemenea, Dimitar Zorov, preşedintele Asociaţiei Bulgare a Procesatorilor de Lapte, a insistat că declaraţiile lui Naydenov privind lactatele ce conţin grăsimi vegetale ar trebui luate drept nişte păreri care indică gusturi personale.

    Brânza bulgărească a reuşit să pătrundă pe pieţe de export din aproape toată lumea, cu ajutorul unor campanii de marketing susţinute din bani europeni. Totuşi, interesul pe termen scurt al producătorilor de-a ţine marfa ieftină cu orice preţ intră în conflict cu interesul pe termen lung al statului, care speră să conserve această reputaţie.

    Te-ar mai putea interesa

    Guvernul a aprobat programul prin care românii din Diaspora primesc 200.000 de euro pentru a porni o afacere în România Primar-fermier cu 600 de hectare: a încasat despăgubiri de secetă, apoi a vândut porumbul recoltat! Fermierul Cosmin Micu renunță la floarea-soarelui: „E mai ușor să fac 4 t/ha la rapiță decât 3 t/ha la floare” Fermă de 3.600 de hectare din vestul țării – scoasă la vânzare! Primele terenuri care pierd subvențiile APIA din acest an!

    Ultimele știri

    În timp ce prețurile în portul Constanța scad, Ucraina își mută cerealele prin România Piața cerealelor, la zi. Prețul grâului DAP Constanța – de referință. Săptămână încheiată la 211 euro/tonă Seceta devastează porumbul din Franța și Germania: România și Bulgaria, singurele excepții pozitive din UE Noul îngrășământ SEEFCO: doză mai mică la hectar, aceeași cantitate de fosfor pentru culturi Plan comun România-Ucraina pentru creșterea capacității de tranzit a cerealelor ucrainene