• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • De ce e brânza bulgărească aşa ieftină? Iată două ingrediente secrete: uleiul de palmier şi untura de balenă

    agrointeligenta.ro

    Autorităţile de la Sofia doresc etichetarea suplimentară a lactatelor care conţin grăsimi vegetale cu avertismente privind riscurile pe care le pun acestea sănătăţii consumatorului, după modelul celor lipite pe pachetele de ţigări.

    Pe piaţa din regiune, în special în România şi Grecia, vecinele „europene” ale Bulgariei, se suspectează că brânzeturile bulgăreşti, mult mai ieftine decât cele „similare” locale şi-ar motiva preţul atractiv prin includerea în compoziţie a grăsimilor vegetale.

    Anul trecut, analizele de laborator dispuse în România de Protecţia Consumatorilor au aratat ca telemeaua de vacă avea 80% soia şi ulei de palmier, branza de oaie avea un adaos bogat de grasimi de balenă, iar untul bulgăresc 0% conţinut de lapte.

    Porivit Novinite, ministrul bulgar al Agriculturii, Miroslav Naydenov a insistat în discursul ţinut în deschiderea forumului dedicat alimentaţiei sănătoase, Clean Food, eveniment care a avut loc la începutul acestei luni, că produsele lactate ce conţin grăsimi vegetale ar fi dăunătoare sănătăţii, motiv penru care ar trebui etichetate la fel ca pachetele de ţigări.

    Declaraţiile sale au fost primite cu reticenţă şi ostilitate de către reprezentanţii producătorilor de lactate.

    Astfel, Dilyana Slavova, preşedinta Asociaţiei Naţionale a Procesatorilor de Lapte, a calificat propunerea ministrului ca fiind „inadecvată” subliniind că la nivel european producerea de lactate din/sau şi cu grăsimi vegetale este o practică răspândită.

    De asemenea, Dimitar Zorov, preşedintele Asociaţiei Bulgare a Procesatorilor de Lapte, a insistat că declaraţiile lui Naydenov privind lactatele ce conţin grăsimi vegetale ar trebui luate drept nişte păreri care indică gusturi personale.

    Brânza bulgărească a reuşit să pătrundă pe pieţe de export din aproape toată lumea, cu ajutorul unor campanii de marketing susţinute din bani europeni. Totuşi, interesul pe termen scurt al producătorilor de-a ţine marfa ieftină cu orice preţ intră în conflict cu interesul pe termen lung al statului, care speră să conserve această reputaţie.

    Te-ar mai putea interesa

    „Acum 20 de ani, un fermier putea cumpăra o casă din lâna de la 600 de oi”. Daniel Buda cere schimbarea regulilor pentru vânzarea lânii Producție dublă la ceapă cu tehnologie sud-coreeană. Recolte de peste 90 de tone la hectar Fermier: Ofer apicultorilor 80 de lei/familia de albine pentru polenizarea culturii de floarea-soarelui MADR susține că nu știa despre legea care introduce închisoarea pentru folosirea apei din puțuri sau râuri Fermierii din Cooperativa Agricolă Gheorghe Doja pun pepenii din câmp direct pe bandă. Eficiența în câmp, dublată!

    Ultimele știri

    O cunoscută afacere de familie s-a închis după 16 ani: „Nu lipsa clienților ne-a pus la pământ, ci administrația” „Am pierdut încrederea Comisiei Europene”. Exportul de ovine rămâne blocat. Tanczos Barna a cerut despăgubiri pentru fermieri Este oficial: Guvernul poate crește subvențiile APIA. Decizia trebuie luată până pe 31 august! Avans APIA 2026. Prima tranșă din subvenții – mai devreme, plată mai mare pe hectar! Piața cerealelor, la zi. Tunisia plătește cu 25 dolari mai mult ca în iunie iar grâul românesc va fi tot mai căutat