Secretul unei producții record de cătină bio. Fost bijutier, Nicolae Bratosin tratează plantația ca pe-o nestemată și este decis să nu mai vândă la export
Roxana Dobre -
Nicolae Bratosin a împlinit 62 de ani și, înainte să îl prindă microbul cătinei, a fost toată viața bijutier. A visat mereu ca la pensie să se retragă într-un loc liniștit unde să facă agricultură. Astăzi, constănțeanul își trăiește visul într-o plantație de ”gingseng românesc” pe care l-a pus cu mâinile sale în pământ și care, în 2015, la trei ani distanță, l-a răsplătit cu o recoltă ce l-a surprins pe micul fermier.
Despre tehnologia de cultură, dar și despre pretențiile arbuștilor de cătină, Nicolae Bratosin spune că a învățat de la un vechi prieten, Alexandru Vulpe, cel care deține în localitatea Frumușeni, județul Arad, un Centru de Excelență pentru Cultura Cătinei și care se ocupă de selecția și ameliorarea soiurilor de cătină de mai bine de 35 de ani. De la acesta a procurat și materialul săditor.
Producție record de cătin în 2015: 8 tone la hectar
În 2012, constănțeanul Nicolae Bratosin a decis să investească toate economiile de o viață într-o plantație de cătină. A alocat “ginsengului românesc”, în localitatea Tortoman, 5 hectare care se află deja în al treilea an, perioadă în care deja începe să intre pe rod maxim. Anul acesta a mai plantat încă 2 hectare.
Soiurile de cătină pe care a mizat sunt Mara, Clara și polenizatorul Andros. Despre producția din acest an spune că este una record având în vedere că media pe țară a fost de 4 tone la hectar, iar din plantația lui a cules 8 tone la hectar.
“Neașteptat de bună chiar dacă anul a fost secetos și a fost și primul an de cules pe profit, să zicem. În țară nu a cules nimeni mai mult de 4 tone la hectar, iar noi am avut peste 8 tone la hectar. Am rămas fără spațiu de depozitare, a trebuit să caut containere să pot depozita”, ne mai povestește cultivatorul.
Recolta de la Tortoman nu este însă picată din cer, ci una muncită, iar pentru a ajunge la această performanță, cultivatorul a stat peste 15-16 ore pe zi în plantație. Secretul? Tratează fructele portocalii cu aceeași delicatețe și răbdare cu care a fost obișnuit să șlefuiască prețioasele bijuterii care i-au trecut de-a lungul vremii prin mână.
“Secretul este simplu. În primul rând, bibilesc plantele. Este nevoie de o curățenie exemplară printre plante atfel încât să nu permiți buruienilor să consume din hrana care este destinată cătinei. Ea drajonează excesiv și trebuie în permanență să elimini drajonii. În plus, apa este fără discuție necesară. Nici nu trebuie să te gândești să pornești o asfel de investiție dacă nu ai apă”, ne-a mai povestit constănțeanul.
Adună omizile cu penseta
O altă îngrijire specială care necesită mult timp și mai ales migală este înlăturarea omizilor de pe plante.
“Omizile le culegem cu penseta pentru că noi producem bio și nu avem voie să folosim substanțe chimice. Cred că vă dați seama cât timp necesită acest lucru. Eu la 6 fix sunt în fiecare dimineață în plantație. Și plec când deja se înserează. În afacere este implicată toată familia, de la mic la mare, de la nepoți la bunici. Cu toții ajută cu ce se pricep. Dar normal că angajăm și muncitori care să ne ajute la prașilă sau la cules”, ne povestește micul fermier.
Cum se culege cătina
Culesul cătinei nu este deloc ușor și necesită grijă specială având în vedere țepii pe care planta îi are peste tot.
“Recoltarea se face prin detaşarea ramurilor cu fructe, lăsând pe plantă doar baza lăstarilor, sub formă de cepi, din care se va reface coroana. Ramurile se batozează în stare congelată la 30 de grade, obţinând o producţie de boabe curate, neafectate de lovituri, fără scurgeri de suc, apte pentru păstrare, spălare şi procesare”, ne-a mai declarat cultivatorul.
Cătina se vinde în magazinul propriu
Toată producția de cătină recoltată la Tortoman va fi vândută în magazinul propriu al cultivatorului. Este, de fapt, fosta sa bijuterie, transformată într-un butic cu bunătăți obținute din cătină. Produsele vor fi etichetate cu logo-ul propriu astfel că totul va purta amprenta plantației de la Tortoman.
“Noi vrem să prelucrăm cătina. Nu mai vrem să vindem fructe la nemți pe lucru de nimic. O să facem concentrat de cătină, nici pasteurizat dar nici conservat, ci îl vom congela. Sub această formă va și fi vândut. Trebuie să avem deocamdată o perioadă de flux tehnologic în lucru și să vedem care sunt costurile cu producția, cu prelucrarea și cu consumul de energie electrică. De abia atunci putem spune exact care vor fi prețurile cu care vom vinde produsele. Oricum decât să vindem cu 1,80 de euro la nemți mai bine vindem cu 50 de lei sticla de 1 litru de concentrat de cătină”, ne-a mai spus constănțeanul.
Supărat că medicii recomandă consumul de lămâi și nu pe cel de cătină
Nicolae Bratosin spune că sucul natural de cătină conţine vitamina C naturală, întăreşte sistemul imunitar, este anticancerigen, cicatrizant şi se crede că este elixirul fericirii. În plus aceasta conține de zece ori mai multă vitamina C decât citricele, depre care spune că sunt pe nedrept recomandate de medici în defavoarea fructului cu boabe portocalii. O cură de o lună de zile cu suc obţinut din bobiţe de cătină este indicată atât persoanelor care suferă de hepatită cronică, cât şi celor care au un sistem imunitar slăbit sau se află în convalescenţă. “Cătina de cultură este indicată pentru sucuri pentru că gustul nu este așa de acru. În schimb cea care crește spontan poarte fi folosită în industria farmaceutică. În cazul celei dintâi un secret pentru obținerea unui suc foarte plăcut la gust este amestecarea cu mierea de coriandru. Rezultatul este un adevărat răsfăț pentru papilele gustative”, ne-a împărtășit cultivatorul din secretele lui.
Plantație experimentală cu goji
Alături de cătină, experimental, Nicolae Bratosin a plantat şi un hectar de goji despre care spune că nu este o așa mare sfârâială pe piață, ci a apaținut dintotdeauna românilor. Doar că ei nu știau.
„Cred că noi românii am avut goji întotdeauna, dar nu am ştiut. Acum toată lumea se laudă că a fost adus de la nemți, de la japonzi, de la thailandezi. Dar țara noastră este plină de goji numai că țăranii o numesc garniţă şi fac garduri cu ea. Eu i-am învățat pe țăranii din Tortoman, unde am și plantația de cătină, cum să taie garnița ca să le producă și lor goji”, spune amuzat cultivatorul.
El completează că o mare problemă pe care a întâmpinat-o la cultura de goji a fost culesul care se face foarte greoi, dar și fructificarea excesivă.
“Se culege bob cu bob şi noi râdeam şi spuneam că trebuie un sat de chinezi ca să culeagă o plantaţie de goji. Săptămânal se coace până în luna noiembrie. Este practic o invazie permanentă. Eu am dat liber la cules aici în zonă, cine vrea să vină”, mai spune cultivatorul.
De pe plantația de goji a cules anul trecut 300 de kilograme de fructe pe care le-a congelat și apoi le-a procesat în suc natural. “Sucul l-am dat mai mult prietenilor dar ce a rămas am vândut cu 50 de lei litrul”, ne-a mai spus cultivatorul despre “aventura” cu goji.
