Președintele ACA, Ioan Fetea, trage un semnal de alarmă. “Dacă nu primim ajutor urgent, fondul genetic al albinei româneşti este pe cale să dispară”
Roxana Dobre -
Introducerea de noi hibrizi de albine pe teritoriul României va conduce la dispariția materialului genetic autohton, adică a albinei carpatine (Apis melifera carpatica), singura rasă pură pe care o avem la nivel național. Institutul Naţional de Cercetare în apicultură de la Bucureşti se străduiește din răsputeri să păstreze fondul genetic al albinei româneşti dar pierderile sunt în fiecare an din ce în ce mai mari.
În plus, spune președintele Asociației Crescătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea, Ministerul Agriculturii a promis să aloce un ajutor apicultorilor, lucru ce nu s-a concretizat. “Fondul genetic național ar trebui protejat pentru că aceasta este ferma de elită din care se multiplică și se dă materialul biologic pentru fermele de înmulțire care la rândul lor produc mătci în România. Acestea trebuie să își împrospăteze cu 10 la sută materialul biologic din acest fond genetic. Din păcate, noi nu îl mai putem menține din bani proprii pentru că stupinele sunt pe pierdere. Anual avem o gaură în buget de la 3 până 5 miliarde”.
Anul acesta va fi desființată încă o stupină din cele 8 pe care Institutul le mai are
Președintele ACA spune că a cerut sprijin de la Ministerul Agriculturii dar nu a primit un răspuns concret dacă se mai vrea să fie menținut fondul genetic. “Dacă nu, îl desființăm. Ministerul Agriculturii ne-a promis că va găsi o soluție, fie că va fi un ajutor de minimis sau altă formă de sprijin. Am făcut o adresă către minister dar nu am primit răspuns. Chiar săptămâna trecută am revenit cu o altă adresă și acum așteptăm să vedem dacă ni se răspunde. Noi oricum anul acesta o să desființăm o stupină din cele 8 opt pe care le avem pentru că este pe pierdere mare. La anul o să desființăm alta pentru că nu ne permitem să mergem numai pe minus doar pentru a ajuta statul român sau nu știu pe cine să spun”, ne-a declarat Ioan Fetea.
“Dacă nu se dorește să avem o rasă autohtonă trebuie să ni se spună direct”
România mai are doar 1.200 de familii de albine de elită, cu genetică pură, cu performanțe superioare selecționate și care furnizează material genetic pentru stupinele de multiplicare din întreaga țară. Ioan Fetea spune că și mătcile aduse de apicultori din alte țări afectează fondul genetic.
“Și așa se aduc mătci din alte țări în buzunar, în geamantan și se strică fondul genetic. Depinde de unde sunt aduse albinele dar de obicei se aduc mătci hibrizi, nu rasă curată, pentru că nu se mai găsește nici în Spania, Italia, Germania ci doar tot felul de hibrizi. Acești hibrizi au nevoie de ani buni ca să se adapteze într-o altă climă, vegetație sau floră. Dar românul are o filozofie a lui că tot ce se aduce din altă parte este mai bun. Vor strica fondul genetic”, a mai declarat președintele ACA.
El spune că în cazul hibrizilor se simte o creștere a producției doar în primul an de când intră pe piață iar în anii următori apicultorii riscă să rămână fără albine. “Mai este un aspect, că nu poți să multiplici matca respectivă și depinzi comercial de acel vânzător de mătci să cumperi la doi ani matcă de la el. Este o afacere prin care se strică fondul genetic și vom ajunge ca francezii care importă mătci din Polonia sau Grecia pentru că nu mai pot să își producă din hibrizii lor”, a mai spus Ioan Fetea.
Apis mellifera Carpatica este o albină blândă și productivă
Apis mellifera Carpatica este caracterizată printr-o rezistență sporită la bolile stupului, fiind adaptată și condițiilor de climă din zona noastră. Este o albină blândă și productivă – la familiile de albine recordiste în condiții excepționale de cules producția de miere medie multianuală poate atinge 50-60 kg/familie. Totuși, în ultimele două decenii, lipsa promovării albinei românești și comercializarea la noi în țară a raselor din import, au dus la o deteriorare treptată, dar consistentă, a materialului genetic disponibil în stupinele autohtone. Astfel, albina carpatină – altădădată singura rasă crescută la noi, a ajuns tot mai rară și, din cauza lipsei de selecție, există exemplare extrem de neuniforme în cadrul stupinelor.
Foto: Facebook.com/Mihai Grama
