Cum a făcut Gheorghe Albu din perdelele forestiere o poveste de succes în agricultura românească
Daniel Befu -
Fermierul constănțean Gheorghe Albu este cunoscut pentru campaniile sale de plantare de perdele forestiere, prin care a ajuns să-și crească simțitor eficiența exploatației sale de la Viișoara, comuna Cobadia. Până în prezent, în cadrul unor campanii întinse pe 3-4 ani, în care a mobilizat sute de localnici, a reușit să planteze 1.2 milioane de salcâmi, care adăpostesc aproape 7.000 ha cultivate.
În perioadele de campanie de plantare, a ajuns la performanța de 100.000 de puieți/zi, folosindu-se de metode ingenioase născocite împreună cu mecanizatorii săi. Au urmat stropirile succesive cu cisterna, curățirea de buruieni ca puieții să nu fie sugrumați , cepuirea și mușuroirea, ca tulpinile să crească solitare, nu sub formă de tufe.
În total, suprafața ocupată de perdele forestiere plantată de Gheorghe Albu ocupă 230 ha. O bună parte din aceste perdele se află pe terenurile sătenilor care i-au dat terenurile în arendă, motiv pentru care au semnat înțelegeri notariale prin care țăranilor sunt recunoscuți ca unici beneficiari ai masei lemnoase exploatate din perdelele forestiere, atunci când salcâmii ajung la maturitatea de tăiere. În paralel fermierul le plătește pentru aceste suprafețe indisponibilizate, câte 1.100 kg/ha de grâu.
Dacă în 2012, salcâmii se chinuiau să depășească lanul de floarea soarelui, acum se văd de pe Google Earth: ”Rolul perdelelor forestiere este de a proteja culturile împotriva intensității vântului. Faptul că vine vântul și se lovește de aceste perdele i se micșorează intensitatea. Vântul are rolul de intensificare a procesului de evaporare. Liniștindu-l , procesul de evaproare a apei este mai mic. Pe timp de iarnă zăpada nu mai e viscolită, ea se depune normal și atunci repartiția precipitațiilor pe sol este omogenă. Perdelele mele forestiere nu sunt puse după ureche, ci după proiect. Unele sunt perdele principale cu grosimea de 24 de metri, altele perdele secundare, de 12 metri lățime și mai sunt și perdele care închid flancurile. Ca rolul lor de protecție să-și facă efectul, trebuie să le pui perpendicular pe nord, pe bătaia vântului dominant. Deși am cheltuit bani cu ele în primii 3 ani, e o cheltuială care vine acum și mă răsplătește cu sporuri de producție de 30-40-50% și ca atare încep să câștig bani de pe urma lor. în câmpuri protejate de perdele forestiere am obținut și 8 tone de grâu la hectar, în timp ce în câmpuri neprotejate de perdele forestiere am obținut doar 4.000 kg/ha în condițiile anului acesta”.
A optat pentru perdelele forestiere semipenetrabile
Perdelele forestiere se clasifică după structură în perdele forestiere nepenetrabile sau compacte, care nu lasă deloc vântul să intre, gen tufă și perdele forestiere semipenetrabile. Gheorghe Albu le-a testat pe ambele și a optat pentru cele din urmă: ”Cele compacte nu sunt atât de bune, fiindcă nu lasă vântul să pătrundă deloc, producând în interiorul câmpului protejat de perdeaua forestieră un mediu fără aer, care favorizează acumularea de bacterii și boli. Cel mai căutate sunt cele semipenetrabile. Vine vântul cu putere, se liniștește, dar totodată acolo creează un mediu aerisit. Noi am mers pe idea să vedem ce înseamnă penetrabil sau semipenetrabil și ca experiment, atunci pe unele perdele le-am cepuit, altele nu le-am cepuit”.
Preferă salcâmul pentru perdelele forestiere
A ales salcâmul ca specie datorită vitezei mari de creștere, care permite recoltarea în doar câțiva ani, dar și pentru puterea calorică ce-l recomandă ca și combusibil și nu în ultimul rând, datorită rolului său melifer. Experimental vrea ca pe viitor să testeze și comportamentul pawloniei în perdele forestiere, deși prezintă dezavantajul că are o bună parte din tulpină dezgolită de ramuri, ceea ce-i diminuează eficiența de temperare a vânturilor.
Politica sa de înființare a perdelelor forestiere e doar o parte dintr-o viziune ”eco” mai amplă pe care o are asupra unei agriculturi sustenabile. De aceea, pe cât poate, încearcă să ajute pământul nu prin chimizare, ci aplicând tehnologiileîn mod inteligent. Așa cum face de exemplu, ca să combată rozătoarele: ”Adesea văd în lungul și în latul țării câmpurile alea înroșite de la foc, de parcă ar fi Apocalipsa, după ce colegi fermieri dau foc la miriști, că în urma pârjolului ăla nu mai rămân râme și restul vietăților care dau beneficii solului. Convingerea noastră e că e bine ca șoarecii să-i combați cu metode naturale. Din acest moriv noi nu arăm pe timp de noapte, pentru că pe timp de zi sunt foarte multe ciori, berze care în urma plugului nu iartă nici un șoarece de câmp. În schimb noaptea nu le văd. Seara dăm mai mult cu scarificatoare, sau facem altfel de lucrări”.
