Almeria – cea mai mare seră din lume. Ce tehnologie folosesc spaniolii care vând legume de 2,4 miliarde de euro pe an
agrointeligenta.ro -
Văzută din satelit, provincia Almeria din regiunea spaniolă Andaluzia se vede ca un punct alb. Este culoarea foliei care acoperă peste 30.000 de hectare de spații protejate, locul unde se produce o mare parte din roșiile, castraveții sau vinetele pe care le consumăm pe timp de iarnă în România, Bulgaria, Croația și restul Uniunii Europene. În total, anual, de aici pleacă spre consumatori peste două milioane de tone de legume, valorând aproape 2,4 miliarde de euro.
Legume ”curate”
Cu cea mai mare suprafață de spații protejate din întreaga lume, Almeria și-a câștigat pe merit locul de producător de top nu doar prin prisma cantităților produse aici, dar și a randamentului (la roșii se ajunge la o medie de circa 20 de kilograme pe metru pătrat, deci 200 de tone la hectar) și a faptului că 99,3% din tot ce iese din mâinile spaniolilor se dovedește, la analiza la laborator, ca având un nivel de pesticide aproape zero. O adevărată performanță la care legumicultorii andaluzi țin ca ochii din cap pentru că le asigură intrarea în toate marile rețele comerciale ale lumii.
Istoria Almeriei ca tărâm al legumelor este însă una recentă. Acum circa 50 de ani, locul era o simplă întindere aridă care supraviețuia din turism și exploatarea marmurei în partea muntoasă. Acum legumele țin PIB-ul local, cu un aport de 2.387 de milioane de euro anual.
Producție suspendată în iulie și august
Tehnologia folosită de legumicultorii spanioli nu diferă cu mult de ceea ce avem și în România, însă Almeria este un loc în care niciodată până acum, mercurul din termometre nu a coborât sub 0 grade Celsius. Sunt însă alte provocări: resursa limitată de apă și două luni pe an – iulie și august, când și-au dat seama că nu are rost să producă, întrucât țările unde exportă își asigură singure consumul de roșii, castraveți, vinete sau dovlecei. În sezonul rece, însă, munca este la foc continuu.
Modelul de solar este simplu și se remarcă printr-un acoperiș plan – nu au nevoie de înclinare pentru că nici nu plouă, nici n-au zăpadă. În plus, economisesc folie și doar structurile moderne iau forma tunelurilor cu care n-am obișnuit și în România.
Se irigă totul prin picurare, iar apa este extrasă, prin puțuri, direct din subteran. Este scumpă, spun fermierii, care plătesc taxa direct către autoritățile locale. La nivel de afacere, apa reprezintă 10-15% din costul de producție al legumelor din Almeria, după cum ne-a explicat fermierul Jesus Barranco (foto jos), proprietarul unor sere din localitatea El Ejido din Almeria.
Gunoiul de grajd, îngrășământ de bază
Ca și substrat folosit pentru producția de legume, lucrurile au evoluat mult în ultimii ani. S-a început cu pământ amestecat cu gunoi de grajd, apoi au intrat în forță vata minerală și perlita, iar acum se merge mult pe fibră de nucă de cocos și, încet-încet, se revine la tradiționalul pământ ”îngrășat”. La bază rămâne, însă fertilizarea naturală, gunoiul de grajd și compostul pe care legumicultorii și-l fac singuri, însă în cantități impresionante.
O altă calitate a producției de legume din Spania este aceea că se folosesc doar răsaduri de cea mai bună calitate, altoite atent pentru o plantă rezistentă, dar care să dea rod cu gust. Mai mult, nu forțează planta. O lasă să se dezvolte viguroasă pentru simplul motiv că vor să aibă legume pe o perioadă cât mai lungă. ”Este ceea ce ne deosebește de sistemul olandez, unde planta este firavă, pentru că se forțează totul în fruct. La nivel de randament și control al costurilor, deși ei produc mai mult, au costuri mai mari, pentru că înlocuiesc planta în timpul unui sezon de producție”, explică directorul AEPLA – asociația care reprezintă industria pentru protecția plantelor, Carlos Palomar.
Embargoul rusesc nu i-a afectat
Deși numărul celor care dețin solarii se apropie de 15.000, nimic nu este lăsat la voia întâmplării. Sunt toți uniți în cooperative puternice prin care negociază la sânge toate inputurile și care, mai apoi, îi ajută să desfacă producția la cel mai bun preț. ”Ca să vă dau un exemplu despre ce înseamnă o bună gospodărire, aș preciza că în această perioadă, când avem embargoul rusesc, adică în ultimul an, veniturile noastre, deci prețul la care am vândut, a crescut cu 10%. Un paradox dacă este să ne gândim că în restul UE, fermierii se plâng de piețe inundate și de prăbușiri de venit”, ne-a subliniat fermierul Jesus Barranco.
Prin intermediul cooperativelor, legumicultorii și-au făcut propriul centru de colectare, sortare și ambalare, dar au lansat și o adevărată modă prin care au reușit să se impună chiar și în fața importurilor ieftine din Turcia: analiza legumelor. Printr-un laborator local ce a adunat toate acreditările posibile, în prezent o instituție spaniolo-germană, de fapt, loturile de legume sunt supuse celor mai drastice testări. Pe baza lor, fermierii din Almeria au ușa deschisă chiar și în cele mai exclusiviste lanțuri de retail din UE. Vorbesc cu mândrie că inclusiv Germania, o țară care pune mare preț pe calitate, este unul dintre cei mai mari clienți pentru legumele din Almeria.
Finanțarea a venit de la o bancă locală
Cu atâtea realizări, este de-a dreptul surprinzător să afli că sectorul legumelor nu primește nici o subvenție. Tocmai pentru că le merge foarte bine, o regulă care se mai aplică la producția de fructe și la carnea de porc. În Almeria, însă, finanțarea vine din altă sursă, nu de la stat. Tot ce se vede acum a fost construit cu credite printr-o instituție bancară ce s-a dedicat de la început sectorului agricol.
”Noi am avut viziunea acestui loc. Am acordat primul credit în 1966 și l-am recuperat abia în 1974. Toate împrumuturile pe care le acordăm au în vedere ciclul agricol, în primul an nu ne așteptăm la plata ratelor, iar apoi fermierii ne plătesc când vând recolta. Am început și am rămas o bancă pentru fermieri, în care funcționarii nu urmăresc cotațiile la bursă, ci prețul roșiilor”, ne-a explicat Roberto Garcia Torrente, Agrifood Business Manager la Cajamar Caja Rural. modul în care spaniolii sunt sprijiniți să se dezvolte. Tot prin aceeași bancă, la Almeria s-a instituit o fundație care finanțează inclusiv un uriaș centru de cercetare unde sunt produse soiuri noi și sunt testate cele mai noi tehnologii, tocmai pentru ca legumicultorii să știe ce pot folosi cu succes în Almeria.
Hectarul cu solarii, 800.000 de euro
Cu o infrastructură construită pentru a facilita comerțul cu legume, dar mai ales producția, nu este de mirare că și prețul terenului agricol a explodat în ultimii ani în Almeria. Fermierii din zonă ne-au mărturisit că valoarea unui teren este dată poziționarea lui față de căile de acces sau de sursa de apă. Pe un teren nelucrat, se discută de la 20 și până la 35 de euro pe metru pătrat, în timp ce un hectar pe care sunt deja construite spații protejate, prețul depășește 80 de euro pe metru pătrat, adică 800.000 de euro hectarul.
