Cum va arăta Politica Agricolă Comună începând din 2014

agrointeligenta.ro - 14 decembrie 2012 17:50

Bugetul PAC (2014-2020) încinge spiritele între statele membre care vor avea la dispoziţie mai puţini bani. România ar putea pierde circa 1,5 miliarde de euro.

Ultima propunere a preşedintelui Consiliului European, Van Rompuy, avansată în noiembrie 2012, viza reducerea cu circa 25 miliarde de euro a bugetului PAC propus în iunie 2011 de către Comisia Europeană. Primul pilon (plăţi directe şi măsuri de piaţă) ar putea să piardă astfel până la 16 miliarde de euro, iar cel de-al doilea (dezvoltare rurală) aproximativ 8 miliarde de euro dintr-un buget total propus de Comisie de 386 miliarde de euro.

Reducerea ar fi în medie de 18% pentru primul pilon şi de 20% pentru al doilea, în condiţiile în care se pune accent pe convergenţa ajutoarelor, înverzire şi dezvoltare rurală.
După trei zile de negocieri, în noiembrie a apărut şi o propunere de compromis, adică o reducere cu doar 8 miliarde de euro a PAC, fără a se ajunge însă la un acord final. Viitoarea rundă de negocieri va avea loc la începutul anului 2013.

România ar putea să piardă circa 1,5 miliarde de euro

Ministrul Agriculturii Daniel Constantin se declară nemulţumit de propunerile avansate de Van Rompuy, preşedintele Consiliului European, în noiembrie, care dezavantajează România. Constantin susţine că ţara noastră ar putea pierde până la 1,5 miliarde de euro pe programele de dezvoltare rurală şi pe plăţi directe în perioada 2014-2020. Adică în loc de circa 21 miliarde de euro, la cât se ridica propunerea iniţială a Comisiei pentru perioada 2014-2020 (adică peste 8 miliarde euro pe dezvoltare rurală şi restul pe plăţi directe), ţara noastră ar putea primi în total doar 18-19 miliarde de euro.

Conform propunerilor actuale ale Comisiei, România ar avea la dispoziţie pentru dezvoltare ruală 7,2-7,3 miliarde de euro, mai puţin cu aproximativ 770 de milioane de euro faţă de alocarea anterioară. În ce priveşte plăţile pe suprafaţă, acestea ar urma să crească de la 119 euro/ha la 183 de euro în 2016. Creşterea perioadei de implementare a procesului de convergenţă cu doi ani (n.red.- reducerea sprijinului din anumite state membre şi creşterea pentru celelalte state, astfel încât să se echilibreze sprijinul pe care îl primesc fermierii pe piaţa unică) va aduce ţării noastre pierderi de circa 160 de milioane de euro la pachetul general. “Creşterea pe convergenţă este de la 180 de euro pe hectar în 2016 la 196 de euro în anii 2020”, a spus Constantin.

Ministrul Agriculturii nu este mulţumit nici de propunerea Comisiei care vizează o eventuală majorare a cofinanţării pe proiectele de dezvoltare rurală, de la 15%, în perioada 2007-2013, la 25%, pentru că va face şi mai dificil accesul la fonduri europene.

Constantin critică şi propunerea Comisiei în ce priveşte mutarea a 15% din fondurile de la investiţii spre plăţile directe, în condiţiile în care oricum este posibil ca bugetul pe acest pilon să fie mai mic cu 700 milioane de euro.

Referitor la Plafonarea subvenţiilor agricole pentru fermele mari, există o propunere a Comisiei care lasă această decizie la latitudinea statelor membre. UE se mai angajează să facă PAC mai ecologică, punând accent pe respectarea normelor de mediu prin măsuri care vizează diversificarea producţiei, rotaţia culturilor şi menţinerea pajiştilor permanente. De asemenea, este facilitată instalarea tinerilor în mediul rural.

Bugetul pentru agricultură şi dezvoltare rurală (2014-2020), propunerea Comisiei din iunie 2011
Propunerea din luna iunie 2011 a Comisiei Europene, prevedea o sumă de 386,9 miliarde de euro pentru viitoarea PAC.

Plafonul este alcătuit din circa 371,7 miliarde de euro, sumă alocată pentru PAC (Pilonul I+Pilonul II) şi un plus de 15,2 miliarde de euro ca disponibilitate financiară legată tengenţial cu politica agricolă comună: siguranţa alimentară (2,2 mld.euro), sprijin pentru persoanele cele mai defavorizate (2,5 mld. euro), rezerva pentru crize în sectorul agricol (3,5 mld. euro), fondul european de ajustare la globalizare (până la 2,5 mld.euro) şi pentru cercetare şi inovare în materie de securitate alimentară, bio-economie şi agricultură durabilă, în cadrul strategic comun pentru cercetare şi inovare (4,5 mld.euro).

Din suma de 371,7 miliarde de euro, 281,82 miliarde de euro sunt pentru pilonul I- plăţi directe şi măsuri de piaţă, cu finanţare integral de la bugetul UE, prin intermdiul Fondului European de Garantare Agricolă (FEGA).

Pentru pilonul II – politica de dezvoltare rurală, PAC va beneficia de 101,1 miliarde de euro prin intermediul Fondului European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR) şi co-finanţare de la bugetele naţionale. Trebuie remarcat faptul că ponderea agriculturii în bugetul global al UE ar urma să scadă de la 39% în 2014 la 33% în 2020.

Pilonul I oferă sprijin direct pentru agricultori şi sprijină măsurile de piaţă fiind finanţat integral de la bugetul UE.

Pilonul II livrează anumite bunuri publice de mediu, îmbunătăţeşte competivitatea sectorului agricol-forestier şi promovează diversificarea actiivtăţii economice şi calitatea vieţii în zonele rurale. Măsurile din acest pilon sunt co-finanţate de către statele membre, propunerea este ca pentru statele sărace cofinanţarea să fie mai mare.

Principalele schimbări propuse de Comisia Europeană
– Ecologizarea plăţilor directe: 30% din ajutorul direct va fi condiţionat de “ecologizare”. Asfel, toţi agricultorii trebuie să se angajeze în practici de protejare a mediului, care vor fi definite în legislaţie şi care vor putea face obiectul unor controale.

– Convergenţa plăţilor: pentru a garanta o distribuţie mai echitabilă a ajutoruluii direct, ţinând cont în acelaşi timp de divergenţele care există încă în nivelurile de salarizare şi costurile de producţie, nivelurile ajutorului direct pe hectar vor fi adaptate progresiv. Pe parcursul perioadei, toate statele membre care au un nivel al plăţilor directe sub 90% din medie vor acoperi o treime din diferenţa între nivelul lor actual şi acest nivel.

– Plafonarea nivelului plăţilor directe prin limitarea nivelului de bază al ajutorului direct pentru venit pe care exploataţiile agricole de dimensiuni mari îl pot primi, ţinând seama, în acelaşi timp, de economiile de scară ale unor structuri mai mari şi de locurile de muncă directe pe care aceste structuri le generează. Comisia propune ca economiile să fie reutilizate în alocarea bugetară pentru dezvoltarea rurală şi menţinute în cadrul pachetelor naţionale ale statelor membre din care acestea provin.

– În ce priveşte măsurile de piaţă, Comisia propune restructurarea celor din Pilonul I. Astfel, Comisia propune crearea a două instrumente în afara cadrului financiar multianual, care vor face obiectul aceloraşi proceduri rapide precum rezerva pentru ajutoare de urgenţă (RAU); un mecanism de urgenţă pentru a reacţiona la situaţiile de criză şi un nou domeniu de aplicare pentru Fondul European de adaptare la globalizare.

– Al doiilea Pilon PAC, politica de dezvoltare rurală, va fi concentrat mai mult asupra competitivităţii şi inovării, asupra schimbărilor climatice şi asupra mediului. În perioada post -2013, Fondul European agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) va fi inclus în cadrul strategic comun pentru toate fondurile structurale şi în contractele prevăzute cu toate statele membre.

– Alocarea multianulă propusă de Comisie pentru perioada 2014-2020 suportă o diminuare faţă de alocarea curentă 2007-2013, cu aproximativ 9,1%. România beneficiază de creşterea graduală a plafoanelor pentru plăţi directe, atingâng în anul 2016 suma de 1,780 miliarde de euro, conform alocării curente, sumă ce se va suplimenta în conformitate cu obiectivul de convergenţă pentru plăţi directe propus de Comisie în actualul exerciţiu de reformă al PAC.