Cultura de varză chinezească: mai simplă decât pare
Roxana Dobre -
Apreciată tot mai mult în marile restaurante ale lumii, varza chinezească – bok choy sau pak choy, cum mai este cunoscută, este o cultură ce începe să prindă rădăcini și în România. Este ușor de cultivat și se pretează atât pentru suprafețe mari, deci pentru comercializare, cât și pentru parcele de grădină, pentru autoconsum.
În județul Prahova, la Cocorăștii Colț, Lee Eun Haeng, un fermier de origine coreeană comercializează solarii și totodată cultivă anual varză chinezească pe 1.000 de mp, împărțită pe 3 cicluri: de primăvară, vară și toamnă. Îi apreciază cel mai bine proprietățile având în vedere că pentru asiatici Kimchi este un aliment de bază care nu lipsește de la nicio masă. Acesta are drept ingredient principal varza chinezească, după cum ne-a explicat Nicoleta Stanciu, sales manager al societății conduse de Lee Eun Haeng – Huns Industry.
“Kimchi se face din varză, ridichie și morcov. Acest preparat se găsește zilnic pe masa coreenilor, cum ar fi pâinea la noi. Că mănâncă micul-dejun, prânzul sau cina kimchi-ul nu lipsește de pe masă”, ne-a explicat Nicoleta Stanciu.
Semințele sunt importate
Semințele de varză chinezească pentru cultura din Prahova sunt aduse din Coreea de Sud dar se comercializează și în România. “Din câte am văzut eu în cataloagele din România era 20 de bani o sămânță. Deci 1.000 de semințe ar costa 200 de lei. Nu este chiar un preț mic dar trebuie avut în vedere că au o germinație foarte bună, de 99%. Noi primăvara le punem în alveole, iar după 15-20 de zile deja le transplantăm în solar la 50 cm distanță între plante. În rest au nevoie doar de o prașilă – dacă sunt în câmp deschis, și apă. Dacă se pune folie pentru buruieni, automat nu se sapă niciodată”, ne-a declarat Nicoleta Stanciu.
Despre solul necesar, se știe că acest tip de varză se împacă foarte bine cu solul bine drenat, bogat în substanțe organice, așa că se recomandă ca înainte de plantare să se fertilizeze cu compost. O altă împrăștiere se mai poate face la jumătatea verii.
Reprezentanta fermierului coreean precizează că bak choy are nevoie de mai puțină apă decât cea românească. “Dacă îi dai prea multă apă deja începe să se strice. În această perioadă, spre exeplu, udatul se face o dată la 3 zile, cam doi litri de apă pentru fiecare plantă. Vara bineînțeles că necesită o udare mai abundentă, adică o zi da și una nu. Nu trebuie să îi faci copilire sau alte lucrări”, ne-a mai precizat sales managerul de la Huns Industry.
Producția de varză chinezească este de 5.000 de kilograme pe 300 de mp, o suprafață medie pe care se poate cultiva.
Cei mai mari inamici: frigul și puricii
Deși foarte ușor de cultivat, totuși leguma are și câteva probleme de care trebuie să se țină cont. “Varza chinezească nu tolerează frigul. Dacă este deja răsad și sunt -16 grade, ea nu se mai dezvoltă bine ci emite tijă florală extrem de repede și nu mai leagă căpățână”, ne mai explică Nicoleta Stanciu.
Cultura legumei exotice are și un dăunător de temut care nu îi permite să fie produsă în totalitate în sistem bio. “Nu este în totalitate bio din cauza puricilor care atacă planta și care ne obligă să folosim insecticide pentru că altfel riscăm să pierdemtoată plantația. Altfel, încercăm să cultivăm ecologic și, spre exemplu, pentru limacși, folosim o ”capcană” naturală: borcane cu bere puse din loc în loc între plante”, ne-a mai explicat femeia.
Varza chinezească nu se cultivă lângă plante mai înalte
Varza chinezească nu trebuie plantată lângă alte culturi care să îi țină umbră sau să atragă dăunători. Este o plantă care nici la recoltare nu întâmpină probleme și este considerată matură când devine tare ca și varza românească. “În general, când ajunge la maturitate se vede în vârful ei unde se face ca o floare, are o culoare diferită față de restul plantei, un galben deschis. Se poate păstra maxim o lună, dar trebuie neapărat să fie jumulită cu rădăcină, undeva la răcoare”, explică Nicoleta Stanciu.
Varza chinezească este vândută tot asiaticilor
Anual în solarele din comuna Cocorăștii Colț sunt produse undeva la 5.000 de kilograme de varză chinezească pe ciclu. Leguma este vândută în principal la Daewoo Mangalia, șantier naval unde muncesc foarte mulți asiatici.
“Livrăm constant mai mult de o tonă de varză chinezească plus ridiche albă pe transport. Acolo se construiesc nave iar muncitorii sunt mai mult asiatici. Aceștia mănâncă la cantina șantierului unde noi livrăm varza chinezească. În marile magazine nu am intrat pentru că acestea cer un contract pe o perioadă mai lungă de furnizare. Plus că dacă marfa se strică ne-o dau retur. Sunt niște reguli mult prea stricte ca să ne facem intrarea. Vindem la kilogram cu 5 lei plus TVA. Am avut varză care a sărit și de 4 kilograme. Bineînțeles că vindem și de la poarta fermei iar cei interesați pot să vină oricând la noi. La restul legumelor avem clienți și de la magazine, restaurante sau Comitetul Olimpic de la Izvorani de exemplu. Practic noi hrănim cu legumele gimnastele de acolo”, ne-a mai precizat Nicoleta Stanciu.
Soiuri de varză chinezească
Bok choy este disponibilă în aproximativ 20 de soiuri, dintre care cea mai cunoscută este varietatea „chinensis”. Aceasta seamănă foarte puțin cu ruda ei europeana, este alcătuită dintr-o tulpină albă ca un bulb și un grup de frunze verzi cu pețioluri albe, înfășurate strâns într-o formație cilindrică, sub forma unui corp compact. Frunzele au un gust dulce, între varză și salată, o textură crocantă și o valoare nutritivă de numai 13 calorii la 100 g.
