Mandatul lui Daniel Constantin la MADR: 5 realizări și 5 neîmpliniri
agrointeligenta.ro -
Cu trei ani și șase luni la conducerea MADR, Daniel Constantin a avut unul dintre cele mai lungi mandate ca ministru al agriculturii din România. De altfel, această continuitate a mandatului lui Daniel Constantin l-a ajutat să își ducă la îndeplinire o serie de promisiuni făcute fermierilor, dar, totuși, nu pe toate. Agrointeligența a realizat un clasament al celor mai importante realizări din mandatul lui Daniel Constantin, dar și o listă a problemelor care încă nu și-au găsit încă rezolvare.
1.Reducerea TVA la alimente. A început cu TVA de 9% la pâine și produsele de morărit și panificație ca apoi, în acest an, Daniel Constantin să propună și să obțină în guvern o relaxare fiscală pentru tot sectorul agro-alimentar. Efectele au fost imediate: reducerea evaziunii fiscale, a concurenței neloiale, o scădere a importurilor de carne din țările vecine.
2.Creșterea absorbției de fonduri europene. Gradul de contractare a fondurilor europene a crescut de la 44,55% (3,62 miliarde de euro) în anul 2012, la 90,35% (7,31 miliarde de euro), cât se înregistrează în luna noiembrie a anului 2015. ”S-au atras în această perioadă de 3 ani și 6 luni. Din mai 2012 și până în noiembrie 2015 sau atras peste 8 miliarde de euro, atât ca plăți directe, cât și ca fonduri de investiții. Am preluat PNDR 2007-2013, cu un grad de absorbție, în mai 2012, de 44,55% și îl predăm astăzi cu un grad de absorbție de 90,35%. În cifre absolute am crescut, de la 3,62 miliarde de euro, la 7,31 miliarde de euro. Mai sunt multe de făcut, mi-aș fi dorit ca, gradul de absorbție să ajungă la 100%, dar au fost anumite probleme vizavi de asigurarea capacității de cofinanțare a celor care au câștigat proiecte, care din lipsa cofinanțări nu au putut să le ducă la bun sfârșit”, a arătat prin cifre, ministrul Constantin la ultima conferință susținută la MADR.
3.Demararea programului de reabilitare a infrastructurii de irigații. Daniel Constantin a propus anul acesta un program multianual de refacere a sistemului principal de irigații, în paralel cu cel secundar. Lucrările evaluate la 1 miliard de euro au fost incluse într-o strategie publică pe site-ul MADR și vor beneficia de primele 145 de milioane de euro alocate din bugetul de stat pe 2016 pentru cauza irigațiilor.
4.Dialogul cu fermierii. Un aspect foarte important al mandatului de ministru încheiat de Daniel Constantin a fost deschiderea pentru dialogul cu fermierii. A reușit să comunice eficient în cadrul grupului de lucru și al consultărilor de la sediul instituției unde aproape săptămânal se întruneau liderii organizațiilor reprezentative din sectorul agricol și de procesare.
5.Promovarea produselor tradiționale. Pentru prima dată, România a elaborat o legislație coerentă cu privire la autenticitatea produselor tradiționale și a celor care respectă o rețetă consacrată. Prin două ordine de ministru, Daniel Constantin a reușit să facă ”curățenie” și să rămână pe piață doar producătorii adevărați, care dețin atestate pentru preparatele comercializate sau pentru produsele lor de artizanat.
Cei trei ani și șase luni de mandat nu au fost însă doar lapte și miere. Au existat situații în care fermierii au contestat deciziile ministrului Daniel Constantin atât prin declarații în presă, cât și din stradă, prin proteste în fața MADR și a Palatului Victoria.
1.Eșecul reformării APIA. Chiar zilele acestea, fermierii se plâng de eficiența funcționarilor APIA care nu au întârziat în finalizarea controalelor din ferme, obligatorii pentru plata avansului la subvenții. De-a lungul ultimilor ani, agricultorii și crescătorii de animale s-au plâns mai ales de dezinteresul angajaților APIA, celor cărora le-au crescut salariile cu 75%. Mai mult, șefi de la centru și din teritoriu au făcut obiectul anchetelor și flagrantelor Direcției Naționale Anticorupție.
2.Birocrație încă greoaie. Această primăvară a adus schimbarea regulilor de solicitare a plăților directe. Fermierii s-au trezit cu o documentație de zeci de pagini ce trebuiau completate, cu formulări tehnice greu de înțeles și care, în final, nu au mai putut fi simplificate. În mod asemănător, fermierii apreciază că elaborarea și depunerea proiectelor pentru accesarea fondurilor europene este încă dificilă și le pune mari piedici.
3.Liberalizarea pieței terenurilor agricole. Girată de România la aderarea în Uniunea Europeană, liberalizarea pieței terenurilor agricole s-a concretizat într-o lege națională care dă dreptul cetățenilor din orice stat membru să cumpere pământ românesc. Decizia politică a iscat numeroase controverse, mai ales că a venit după ce deja 40% din suprafața agricolă a țării fusese acaparată de societăți deținute de străini, dar înregistrate în România.
4.Plăți întârziate. O mare dezamăgire a fermierilor a fost reprezentată de întârzierea plăților directe, a subvențiilor din sectorul vegetal și a celor din zootehnie. Chiar zilele acestea, producătorii agricoli au putut vedea cum alte state UE au achitat din octombrie avansul la plata unică pe suprafață, în timp ce în România, acești bani ar urma să fie virați abia de marți, adică din 17 noiembrie.
5.Subvenții încă mici față de restul UE. România continuă să fie țara în care se plătesc cele mai mici subvenții pe hectar. Anul trecut nu s-a depășit 170 de euro pe hectar, iar acum fermierii speră să încaseze ceva bani în plus pentru anumite culturi la care se acordă un sprijin cuplat de producție. Fără aceste plate, însă, doar cu SAPS și plata pe înverzire, banii achitați pentru fiecare hectar de teren agricol vor fi mai puțini decât cei din 2014.
