Agro-interviul de luni. Constantin Leonte, specialist în accesarea fondurilor europene: ”Avem o primă listă cu propuneri de modificare a PNDR 2014-2020. Aceasta trebuie trimisă la Bruxelles cât mai curând!”
Gabriela Gimbășanu -
Simplificarea procesului de absorbție a fondurilor europene este una dintre prioritățile actualului ministru al agriculturii Achim Irimescu. Cum se vorbește foarte mult despre ”munții de hârtie” pe care trebuie să îi depui la APIA cu fiecare proiect, dar și ce ar trebui făcut pentru a facilita accesarea banilor de la UE, Agrointeligența a stat de vorbă de Constantin Leonte, consultant și manager general al companiei Terra Nostra Consulting, un specialist cu o experiență de peste 11 ani în accesarea fondurilor europene, având în spate și patru ani în cadrul fostei APDRP până în 2004, când a plecat în privat și și-a pornit propria afacere.
Noul ministru al agriculturii, domnul Achim Irimescu, a vorbit despre simplificarea procedurilor din agențiile de plăți. Ce înseamnă în acest moment accesarea banilor europeni ca și birocrație?
În calitatea mea de vicepreședinte al Asociației Consultanților din România pentru Accesarea Fondurilor Europene, am participat în ultimii doi ani la toate Comitetele de Monitorizare și la grupurile de lucru pe măsurile de agricultură și am avut ocazia să iau contact direct la discuțiile pe care le-a avut ministerul cu reprezentanții fermierilor. Pentru această perioadă nouă de programare 2014-2020, MADR, prin reprezentanții săi, a trecut în revistă principalele simplificări pe care le-a realizat. Astfel că, acum putem vorbi despre o reducere a numărului de documente. Mai importat este faptul că acum avem două seturi de documente: documente minime necesare pentru depunerea cererii de finanțare și dacă proiectul este selectat, un alt set de documente care trebuiesc depuse în maxim 90 de zile. Este bine această delimitare a documentelor, pentru că în vechea perioadă de programare se cereau aceste documente încă de la început.
Totodată, aș aminti acele proiecte-tip, foarte bine realizate, în așa fel încât îi ajută foarte mult pe fermierii mici, în mod special. A fost redus numărul de controale pe teren, iar la programul pomicol, existența costurilor-standard ușurează și uniformizează fundamentarea bugetelor. Sistemul de depunere și selectare al proiectelor are părțile lui bune pentru că previne supra-aglomerarea proiectelor.
Pe partea financiară sunt câteva simplificări reușite, printre care acordarea avansului de maxim 50%, numai după avizarea unei prime achiziții, pentru beneficiar, iar plata la factură este una din procedurile care au fost bine primite de către beneficiari.
Baza de date cu prețuri de referință face parte tot dintre simplificările care au fost aduse prin PNDR 2014-2020, chiar dacă este atât de mare și sunt convins că va fi din ce în ce mai stufoasă. Această bază este doar pentru utilaje și echipamente agricole, dar înțeleg că este într-o continuă adaptare și permite o simplificare a procedurilor de achiziții pentru acele repere care sunt în baza de date cu prețuri de referință. De asemenea, desfășurarea achizițiilor online, cu două oferte conforme, față de perioada anterioară, când se solicitau trei oferte conforme. Înțeleg că se încearcă obținerea unui aviz favorabil de la Comisia Europeană, pentru a fi necesară doar o ofertă conformă.
Care sunt instituțiile unde fermierii au cele mai mari probleme în a obține documentația necesară: APIA, MADR, ANZ, primării, organizații de fermieri?
Nu aș putea spune că fermierii au probleme deosebite în obținerea documentelor pentru că toate aceste instituții sunt implicate în acest proces de ani de zile. Procedural, ele depind în mod esențial de legislația națională în vigoare, nu atât de cerințele speciale ale AFIR referitoare la acele documente. Dacă legislația de Mediu spune, de exemplu, că trebuie să treacă 40 de zile după ce depui cererea pentru obținerea acordului de mediu, atunci trebuie să aștepți pentru că așa spune legislația.
La primării nu am auzit să fie probleme deosebite în obținerea copiilor după Registrele Agricole și poate doar au fost cazuri unde nu își înființaseră Registrul Agricol special pentru 2015, dar până și acolo Agenția a permis chiar copii după registrele din 2014. De asemenea, de la APIA știu că nu sunt probleme: de fiecare dată când fermierii au solicitat extrasele sau adeverințele, acestea au fost obținute fără probleme.
Cât durează, în medie, elaborarea unui proiect pentru accesarea fondurilor europene – de când decizi că vrei banii și până depui efectiv toate actele?
Aș distinge două etape foarte importante vorbind aici de o primă etapă în care beneficiarul se gândește că dorește să acceseze banii europeni. Din acel moment și până ia decizia de a realiza proiectul este un interval de timp ce poate varia extrem de mult pentru că la cineva care este foarte hotărât, într-o lună deja semnăm acordul și ne apucăm de proiect. Din păcate, eu am clienți cu care discut de 5 luni și cu care încă nu am încheiat contract de consultanță, pentru că discutăm permanent de opțiuni și clientul nu s-a hotărât cu adevărat pe ce dorește să meargă, așa că pot spune că perioada în care fermierul se hotărăște este destul de volatilă.
Cu toate acestea, din momentul în care se decide și se încheie contractul de consultanță, din acel moment lucrurile se prezintă diferit în funcție de complexitatea proiectului. Pentru proiecte mai simple, de achiziții independente – tractoare, mașini agricole și echipamente, un proiect se poate face în maxim 2 luni, cu toate cerințele. Pentru proiectele complexe, cu lucrări de construcții-montaj, unde intervine și partea de proiectare, obținerea demersurilor pentru avize și certificate, lucrurile se prelungesc și poate să se ajungă și până la 4-5 luni dacă nu apar probleme deosebite în implementare.
Puteți face o comparație cu alte stat membre, cum decurg acolo lucrurile? Ce au simplificat alții acum mult timp și nou nu reușim?
Anumite țări au reușit să simplifice sistemul datorită exercițiului anterior, cel al anilor mulți de accesare a banilor europeni. Ei nu mai au un sistem care să te controleze ”la sânge”, până la ultimul document doveditor posibil. Acolo lucrurile sunt probabil atât de organizate, implementate și știute încât nu mai e nevoie să mergi până la sursa informației și să obții toate acordurile pe filieră.
Aș da un exemplu de cum se întâmplă lucrurile la noi în țară și unde văd eu că se poate să facem o propunere în acest sens pentru simplificarea lucrurilor. S-ar putea simplifica foarte mult dovedirea terenurilor agricole care fac obiectul investiției. În momentul de față se solicită mai multe tipuri de documente cu aceeași informație: extras din registrul agricol de la primărie, tabel centralizator separat cu sumarul contractelor de arendă care trebuie vizat tot de primărie, iar aceste două situații se verifică, ele trebuie să conțină aceleași informații. Se mai adaugă și extrasul de la APIA care trebuie să ”bată” cu documentele pe care le-ai obținut de la primărie. Având în vedere aceste lucruri nu văd, de ce nu s-ar putea lua pur și simplu un singur document, mai ales că AFIR are acces la baza de date de la APIA pentru registrul fermelor. Practic, cred că este suficient doar documentul de la APIA.
Cât de utilă ne-ar fi o bază de date care să includă toate aceste documente, în așa fel încât fermierul să nu mai ”bătătorească” cărarea pe la toate aceste instituții?
Această idee a așa-zisului ”birou unic” a fost vehiculată de-a lungul timpului și probabil că ar putea exista o asemenea bază de date. Fiind vorba de autorități diferite, stau să mă gândesc cum ar putea fi integrată o bază de date a registrelor agricole de la nivel de UAT-uri cu baza de date de la APIA. Cred că implementarea unei astfel de baze de date s-ar face destul de greoi, având în vedere complexitatea informațiilor, așa că nu cred că vom avea prea curând un astfel de sistem de lucru.
Întorcându-ne la simplificarea procedurilor. Ce ați schimba, efectiv în politica fondurilor europene din România?
Am vorbit deja despre anumite simplificări care s-au realizat pentru eliminarea birocrației și bineînțeles că întotdeauna este loc și pentru alte modificări. În perioadă următoare, la nivelul Asociației de Consultanți vom lucra la o serie de propuneri concrete de simplificare a procedurilor de accesare a fondurilor europene. Sunt anumite aspecte procedurale care ar putea să fie îmbunătățite.
Pe primul loc aș pune o problemă care cauzează deservicii multor beneficiari și consultanți pentru că nu știu ce să facă. Atât noi (consultanții- n.r.), cât și fermieri am solicitat să se publice cât mai curând un Ghid pentru evitarea creării de condiții artificiale. Este bine că acest ghid a fost publicat și acum, la ceva timp după ce noi am făcut numeroase demersuri, pentru că în felul acesta reușim să le explicăm concret fermierilor de ce nu putem face anumite lucruri, pentru care riscăm să ni se solicite banii înapoi. În ultimii ani au fost foarte multe litigii între Agenție și fermieri, tocmai pe motivul că beneficiarul a creat condiții artificiale, iar pe parcursul ultimilor ani, din acest motiv s-au reziliat peste 11.000 de contracte.
Totodată, ar fi foarte important ca, în cel mai scurt timp, să se trimită la Comisia Europeană prima listă cu propuneri de modificare a PNDR 2014-2020, o listă care nici noi nu ne doream să existe, dar sunt elemente care au fost descoperite pe parcurs. Sunt lucruri neclare, dar și erori pe care trebuie să le corectăm. În momentul de față avem o primă listă care a trecut de validare, prin Comitetul de Monitorizare, în procedură scrisă, și ar fi bine să fie transmisă cât mai curând la Comisia Europeană, astfel încât, când vom lansa sesiunile din 2016, problemele semnalate să fie deja rezolvate.
Ar trebui îmbunătățită partea metodologică a procedurilor de accesare a banilor europeni, mai ales că suntem la început de program și avem foarte multe elemente de noutate. Sunt foarte multe criterii de eligibilitate și mai ales de selecție care sunt total noi și pentru consultanți și pentru beneficiari. Riscăm să avem același fenomen ca și în anii anteriori, anume interpretări diferite pe aceeași speță la OJ-uri diferite sau chiar la nivel de Agenție. Aceste lucruri aduc foarte mari deservicii și noi (consultanții – n.r.) suntem primi care ne lovim de ele, pentru că depunem proiecte în toată țara și știm că într-un fel s-a interpretat într-un județ pe aceeași speță și în alt mod s-a interpretat în alt județ. Aceste lucruri trebuie să dispară cât de repede.
Aș preciza și cu situația că un solicitant nu poate să depună un al doilea proiect pe aceeași submăsură, după ce a terminat primul proiect, în situația în care acel al doilea proiect reprezintă o completare de flux tehnologic al primului proiect. Abia acum înțelegem ce implicație are această prevedere și devine din ce în ce mai clar că trebuie să o modificăm, pentru că reprezintă o frână în cadrul dezvoltării proiectelor.
Este nevoie de scăderea pragului de calitate de la 85 de puncte cât a fost în martie la deschiderea primelor măsuri de accesare a fondurilor europene, la cel puțin 65 de puncte, în așa fel încât să nu ne confruntăm cu situația de anul acesta în care, în primele trei luni nu s-au depus aproape deloc proiecte din cauza nivelului de punctaj foarte ridicat. Avem nevoie de simplificarea unor criterii de selecție, pentru că toate au fost gândite destul de complicat, multe dintre ele depind de anumite procente.
Ce schimbări ați simțit odată cu intrarea pe noul PNDR? S-a redus birocrația?
Din punct de vedere al consultantului, dar și din contactul direct cu beneficiarii am observat că față de perioada anterioară, când într-o oră puteam să-i explic fermierului tot ce presupune accesarea banilor europeni, în momentul de față acest demers aproape că nu durează mai puțin de 3 ore. Sunt foarte multe lucruri de explicat și de ”digerat” de către fermier, pentru că fiecare încearcă să-și maximizeze criteriile de selecție. Așa cum am spus s-a simțit o reducerea a birocrației odată cu noua perioadă de programare 2014-2020, dar încă mai avem de lucrat la acest capitol.
Până acum cred că reducerea birocrației s-a resimțit mai ales la nivelul primului set de documente care se depun odată cu cererea de finanțare, pentru că sunt 6-7 documente care nu se cer în prima fază, cu toate că trebuie să-l avertizezi pe fermier că sunt necesare acele documente dacă proiectul va fi selectat. Dintre aceste acte, cel mai important rămâne acel de dovedire a capacității de co-finanțare. Este bine că nu trebuie să dovedească această capacitate de co-finanțare de prima data când depun proiectul, dar nu trebuie să uităm ce s-a întâmplat și probabil încă se va mai întâmpla de acum încolo, când se vor selecta proiectele și vor fi notificați beneficiarii și în 90 de zile nu vor reuși să dovedească capacitatea de co-finanțare a proiectului. Am avut declarații ale domnului ministru Irimescu în care ne spune că va încerca să umble la acest element, astfel încât să existe un grad mai mare de siguranță încă de când se depune proiectul. O să vedem cum se poate face acest lucru, pentru că, bineînțeles, fără ajutorul băncilor acest lucru va fi dificil.
Care credeți că va rămâne principala piedică în accesarea fondurilor europene, în afară de birocrație?
În afara birocrației, fără îndoială că cea mai mare piedică a fermierilor în accesarea fondurilor europene va rămâne această capacitate a beneficiarilor de a-și susține financiar proiectul. O mare parte dintre proiectele reziliate până acum nu au putut dovedi capacitatea de co-finanțare, apoi au fost cazurile de creare a condițiilor artificiale. Pentru toate celelalte probleme avem soluții, dar pentru dovedirea capacității de co-finanțare nu am găsit o soluție concretă și funcțională.
Fermierii cer ca o partea din informațiile din proiect să poată fi asumate pe propria răspundere. Se practică așa ceva în alte state? Care ar fi riscurile? Au existat discuții pe această temă?
În momentul de față există și la noi în proceduri anumite elemente pe care beneficiarul și le asumă pe propria răspundere la momentul depunerii proiectului, fără a și depune documentele doveditoare: este vorba de declarația F de la cererea de finanțare, prin care beneficiarul își asumă că firma nu este în dificultate, nu are datorii la stat, nu are datorii fiscale, sociale, reprezentantul legal nu are cazier judiciar cu fapte înscrise, societatea nu are cazier fiscal. Este drept că aceste aspecte pe care beneficiarul și le asumă pe propria răspundere, în momentul în care proiectul este declarat selectat, se probează cu acte doveditoare la dosar. Doar într-o primă fază sunt pe propria răspundere, practic, dar cum Agenția are în momentul de față, o serie de protocoale cu alte instituții, având acces direct în bazele de date, poate că ar funcționa un protocol și cu Ministerul Finanțelor pentru registrele respective ale contribuabililor și să se poată vizualiza dacă au datorii la bugetul de stat, la bugetul social, dacă au cazier fiscal. Aceste documente se pot dovedi prin acces direct, fără să se mai depună documentele respective.
Cum îi simțiți pe fermieri în ultima perioadă, în relație cu domeniul în care activați?
În mod evident, în acest an fermierii au fost destul de descumpăniți de noutatea programului, de condițiile noi, fiind obișnuiți cu cele din vechea perioadă de programare. Beneficiarii vor să înțeleagă mai bine la ce se angajează, vor să cunoască cât mai multe informații. Din această cauză își prelungesc perioada de analiză și de a lua o decizie. Fermierilor le este foarte greu să renunțe, când știu că teoretic ar putea avea o rată de co-finanțare de până la 90%, le este foarte greu să accepte că nu pot ajunge la un așa procent de co-finanțare.
Fermierii sunt tentați să facă modificări în firmă pentru a-și crește capacitatea de cofinanțare, dar acest lucru nu este posibil, pentru că este o modificare care, în mod clar se interpretează ca o condiție creată artificial. Beneficiarii rămân într-o stare de nemulțumire, o stare de așteptare că poate se modifică ceva, în așa fel încât să poată beneficia de un procent cât mai mare de co-finanțare.
Se vorbea despre o listă neagră a consultanților pe accesarea fondurilor europene. Credeți că este necesară, aveți concurență neloială, ce experiențe ați avut dvs. sau fermierii cu care colaborați?
Este adevărat că și la mine au ajuns fermieri care au venit plângându-se de alți consultanți, fie că nu le-au făcut proiectele cum trebuie, fir că firmele au încasat avansuri, dar nici măcar nu au depus proiectul sau dacă l-au depus, au făcut-o prost și nici măcar eligibilitatea nu a fost asigurată.
Bazându-mă pe vorba că ”orice pădure are uscături”, cred că în orice domeniu de activitate există oameni profesioniști și oameni mai puțin profesioniști. Depinde de acel beneficiar, de inspirația lui și de dorința lui de a vedea dacă cu adevărat cel cu care vorbește este sau nu un profesionist existând, bineînțeles și câteva elemente care te pot ajuta să îți alegi consultantul sau firma cu care vrei să colaborezi. Dacă tot vorbești cu un consultant, verifică toate informațiile: ce site are, ce portofoliu de clienți are, ce proiecte a realizat sau solicită contacte ale celor cu care firma a colaborat să-i întrebi direct pe beneficiari cât de pregătit este consultantul. Sunt instrumente prin care beneficiarul se poate asigura că cel cu care stă de vorbă chiar este pregătit în acest domeniu. Nu poți încheia pe loc un contract cu un consultant despre care nu ai auzit nimic – de bine sau de rău.
Pe de altă parte, avem parte de concurență neloială, pentru că foarte multă lume, văzând ghidurile și un PNDR atât de transparent au crezut că pot să facă consultanță peste noapte. În momentul acela s-a multiplicat exponențial numărul competitorilor din domeniu.
La cum arată acum situația, când credeți că vor intra în conturile fermierilor primii bani pe proiectele europene depuse pe noul PNDR?
În momentul de față, din informațiile pe care le dețin, nu știu să se fi semnat vreun contract de finanțare. Pe Măsura 4.1, care a fost lansată mai demult, cred că sunt într-o fază mai avansată cu selecția proiectelor, dar nu am auzit însă de semnare de contracte. Ceea ce însă știu este că exista o problemă tehnică, care ar împiedica, în momentul de față semnarea de contracte. Este vorba de faptul că, dintr-o eroare, în PNDR 2014-2020 s-a ajuns să se înțeleagă că și pentru terenurile agricole care fac obiectul investiției, trebuie să dovedești dreptul de folosință de minim 10 ani. Acest termen s-a vrut să fie numai pentru terenurile agricole aferente investiției. Până când acest element de modificare a termenului nu este aprobat în mod oficial de Comisia Europeană nu se poate asuma angajamentul statului membru de a semna un contract de finanțare.
Abia după ce se semnează contractul de finanțare, putem vorbi de maxim o lună de zile, în care primii bani, sub forma avansului, vor ajunge în conturile fermierilor. Avem acel instrument financiar, prin care se poate oferi un avans de maxim 50%, din valoarea ajutorului financiar, în situația în care beneficiarul își avizează un prim dosar de achiziții.
