5 furaje ieftine care ar putea salva producţia de carne în viitor
Lucian Davidescu – Agrointeligența
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Ai putea mânca animale care s-au hrănit cu aşa ceva?
Se ştie deja că omul şi animalele pe care le mănâncă concurează pentru alimente. Creşterea consumului de carne face ca disponibilul total de calorii să scadă, problemă care se adaugă peste creşterea de populaţie. Cum arată viitorul? De obicei sunt propuse două scenarii: fie carnea se scumpeşte teribil astfel încât puţini să şi-o mai permită, fie se ajunge la foamete. Există însă şi o a treia variantă – aceea ca animalele să fie hrănite cu lucruri pe care oamenii nu le-ar mânca niciodată.
Iată cinci exemple de produse animale, cu raportul dintre furajul uscat consumat şi greutatea rezultată (în paranteze), soluţia alternativă de hrănire respectiv link către câte o poveste concretă:
Peşte (1,2-2). Anumite specii de peşte mănâncă absolut orice, motiv pentru care chinezii, care au două treimi din acvacultura mondială, au făcut crescătorii chiar şi în cele mai murdare ape, pe post de staţii de epurare. Singurele costuri sunt cu antibioticele pe care trebuie să le verse pentru ca peştii să poată suporta mercurul, metalele grele şi substanţele ignifuge descoperite în mod curent la testările sanitar-veterinare. Cazul fericit este cel în care coteţul de găini este construit exact deasupra acvariului de peşti. Practica este extrem de profitabilă, mai ales că cât în acvacultură fiecare 3 Kg de hrană se transformă în 2 Kg de peşte.
Ouă (2). Un viermişor este motiv de sărbătoare pentru prepeliţele sau găinile ouătoare, care au nevoie de proteine multe. Provocarea pentru fermieri este să le poată găsi în cantitate suficientă şi la un preţ destul de mic. Există deja metode de-a creşte şi colecta larvele în procese integrate la scară mică, dar şi cercetări care îşi propun să găsească o soluţie la nivel industrial.
Pui (2-2,5). Pentru cazurile când fermierul nu urmăreşte doar cantitatea ci şi calitatea, există şi varianta boabelor extrudate de soia. Acestea păstrează un conţinut ridicat de proteine şi grăsimi, dar reduc costurile de procesare şi administrare.
Porc (3-4). Algele, de apă dulce sau chiar marine, pot fi o hrană perfectă pentru porci, însă cercetătorii încă mai caută metoda optimă de procesare şi administrare. O variantă este folosirea resturilor rezultate după rafinarea de biodiesel. Însă există şi varianta construirii de ecosisteme mici, în care algele să aibă roluri multiple – de furaj, îngrăşământ sau mediud e cultură. Deja sectorul de creştere a porcilor este copleşit de costul mare al furajelor şi costul mic al cărnii, iar crescătorii din Vest renunţă cu totul, făcând loc pe piaţă.
Vită (5-10). După fermentarea bioetanolului, fulgii rămaşi (DDGS) servesc drept furaj perfect pentru vite, dar mult mai ieftin – la o treime faţă de preţul şrotului de soia. Tehnologia este veche de 50 de ani în Vest, dar în România abia a pătruns.
