• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Livadă superintensivă de măr înființată cu fonduri europene. Cât de profitabilă este exploatația de pomi pitici?

    Roxana Dobre -

    Cu ajutorul fondurilor europene, ing. Dan Ionescu din Voinești, județul Dâmbovița a implementat un proiect în valoare totală de 154.000 de euro, bani din care a transformat o livadă clasică de meri într-una superintensivă. Văzuse o astfel de plantație la Adunații-Copăceni și s-a gândit să facă schimbarea și la Voinești, localitate deja celebră pentru cultura mărului.

    Spune cu convingere că o astfel de livadă nu numai că este profitabilă dar și munca de întreținere este considerabil mai mică.

    “La o livadă clasică numai pentru stropiri ai nevoie de trei oameni ca să acopere două hectare într-o zi. Aici un singur om stropește 4-5 hectare în jumătate de zi. Recoltatul este foarte ușor. Nu ai nevoie de scară, merele se culeg foarte repede. Durata de viață a unei astfel de livezi este de 20 de ani dar, zic eu, dacă culegi 15 ani merită toată investiția. Producția este foarte mare 50, 60 până la 80 de tone la hectar, comparativ cu 20-25 de tone la hectar într-un an bun, la livada clasică. De asemenea la cea din urmă recoltatul este destul de greoi, lucările se fac foarte greu”, spune Dan Ionescu vizibil satisfăcut de investiția pe care a făcut-o.

    Povestea dâmbovițeanului este cu atât mai impresionantă cu cât acesta este țintuit într-un scaun cu rotile după un accident care a avut loc tot în livadă.

    dan-ionescu

    Proiect de 154.000 de euro pe Măsura 121

    Cu banii luați prin PNDR, Dan Ionescu și-a achiziționat utilaje și a înființat livada de meri “pitici”. „Mi-am cumpărat un tractor, freză, remorcă, pompă de stropit, mașină de tocat resturi vegetale. La noi în livadă nimic nu se pierde. Resturile vegetale le tocăm și rămân pe teren ca îngrășământ verde. Cu bani proprii am defrișat terenul și am făcut lucrările necesare dinaintea plantării propriu-zise”.

    Profitul nu îl vede deocamdată concret în buzunar dar este destul de “consistent” încât să-i asigure plata ratei lunare pe care a făcut-o la bancă pentru aportul propriu cu care a contribuit la înființarea livezii. Plus că livadă se “întreține” singură. Tocmai de aceea a prins curaj și a mai defrișat 3 hectare de teren pe care a înființat o plantație de cireș și una de păr. Proiectul în valoare de 108.000 de euro a fost depus acum 2 ani, s-a aprobat și plantația este gata. Dacă și alți cultivatori din zonă vor avea curajul și determinarea lui Dan Ionescu poate pe viitor brandul “Voinești” se va extinde și la cireșe de Voinești sau pere de Voinești. Până atunci localitatea Voineşti rămâne una dintre principalele bazine pomicole ale ţării având ca “vedetă” mărul de Voinești.

    Producție de la 80 de tone la hectar din material săditor adus din Olanda

    Principala diferență între livada superintensivă și cea intensivă o reprezintă densitatea. La livada intensivă poți planta 800-1.000 de pomi la hectar iar la cea superintersivă 2.800-3.000 de pomi la hectar. Sunt pomi puși la un metru unul de celălalt și 2 și jumătate între rânduri față de 4 pe 4 cât erau cei plantați la livada intensivă. Totodată, la plantația cu densitate mare, producția este foarte ridicată – 50, 60 până la 80 de tone la hectar. “În anul 4 de la plantare am obținut deja 40 de tone la hectar. Lucrările sunt mult mai ușor de făcut necesită forță de muncă decât la tăieri și la recoltat. În rest un singur om face toată treaba. Am instalație de irigare prin picurare care a fost inclusă de asemena în proiect”, explică Dan Ionescu care sunt avantajele unei astfel de plantații.

    Materialul săditor îl aduce din Olanda pentru că, spune el, în România nu există nici acum pe piață cu atât ma puțin acum 4 ani când a înființat el plantația. “Au început să producă și pepinierele noastre dar mai durează poate la anul să fie pregătiți pentru livrare”. Dan Ionescu știe că pentru a avea profit trebuie să țină pasul cu ce se cere pe piață. Așa că pe lângă soiurile “tradiționale” de Ionatan și Golden a luat de la olandezi și soiuri mai noi pentru plantația din Voinești. Cum ar fi Idared, Braeburn și Gala.

    Merele nu depășesc limita județului chiar dacă sunt căutate și la export

    Producătorul de mere din Voinești are contract cu Supeco, brand al magazinului Carrefour, unde vinde toată cantitatea. Ce rămâne este transformat în suc de mere sau țuică pentru consum propriu.

    Spune că în zonă vin în fiecare an polonezi sau unguri pentru că știu că localitatea este recunoscută dar din cauza producției mai slabe de doi ani încoace oamenii fac față numai cererilor pentru import. “Polonezii sunt în continuare interesaţi de fructele de pe Valea Dâmboviţei și vin anual dar nu mai pleacă cu tirurile încărcare ochi cum o făceau odată. Iau doar mere slabe calitativ pentru industrie. În 2013 când ei au avut înghețuri și noi am avut supraproducție au luat cantități notabile dar au dat și preț mic. Din câte îmi amintesc undeva la 0,30 de bani pe kilogram. Dar, repet, erau mere slabe calitativ”, mai spune Dan Ionescu.

    Foto: Adevarul.ro


    Te-ar mai putea interesa

    Fermierul Alexander Degianski a semănat floarea-soarelui și a intrat la porumb: ”Ne adaptăm în funcție de loc” Mihai Mirițescu, Saaten Union: Sfatul meu pentru fermieri este să semene mazărea cât mai repede Soiul de afine care face fructe uriașe, demne de Cartea Recordurilor

    Ultimele știri

    De ce merită să fie semănat hibridul de porumb Jumbo 48, de la Rodbun Marcel Ciolacu tranșează problema închiderii supermarketurilor în weekend: „Nu este oportun” George Cățean, fermier: Cea mai vândută telemea din România este produsă în Germania