• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Coface: Profituri mediocre în agricultură, în 2012, pe fondul secetei

    agrointeligenta.ro -

    Seceta din 2012 a redus veniturile agricultorilor, care au ajuns la profituri mediocre. Şi aportul agriculturii la PIB în primele nouă luni a scăzut cu o cincime faţă de 2011, susţin analiştii Coface.

    Companiile care activează în agricultură prezintă o volatilitate ridicată a performanţei financiare, puternic dependentă de condiţiile meteorologice, arată un studiu realizat de Coface, liderul mondial în asigurări de credit.

    Anul 2012 a prezentat provocări multiple pe fondul secetei (lunile iulie şi august ale anului curent au fost cele mai călduroase din ultimii 52 de ani). În acest context, aportul agriculturii la formarea PIB în primele nouă luni ale anului curent a scăzut cu 20% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior.

    Analiştii Coface susţin că firmele care activează în agricultură au debutat în anul 2012 cu rezerve financiare precare, fiind astfel mai expuse riscurilor din anul curent. Astfel, în ciuda performanţei comerciale foarte bune din anul 2011, profiturile nete consolidate au fost mediocre, rata acestora fiind de 4% din cifra de afaceri.

    În acelaşi timp, nivelul de îndatorare a firmelor din agricultură a crescut semnificativ în ultimii ani, ajungând la 70% la sfârşitul anului 2011.

    „Marcat de gradul descrescător de capitalizare, structura capitalurilor acestor firme indică un potenţial limitat de finanţare suplimentară în viitor. Astfel, performanţa acestora va depinde strict de performanţa operaţională, şi în măsura în care aceasta nu se va realiza conform aşteptărilor, de resurse suplimentare ale acţionarilor”, se arată în studiu.

    Cât despre anul 2013, analiştii Coface susţin că firmele mici şi mijlocii din economiile avansate pot reprezenta cea mai afectată categorie, mai ales că lichidităţile companiilor care activează în acest sector vor fi sub presiune în funcţie de capacitatea acestora de a transmite mai departe distribuitorilor şi cumpărătorilor finali preţurile în creştere.

    Nu în ultimul rând, companiile mici şi mijlocii au o capacitate redusă în gestionarea volatilităţii costurilor în comparaţie cu firmele internaţionale mari, care pot beneficia de contracte de acoperire a riscului de tip hedging şi deţin resurse suplimentare pentru îmbunătăţirea productivităţii.

    Aproape jumătate dintre firme au avut dificultăţi în efectuarea plăţilor

    În anul 2012, 43% dintre firmele care activează în sectorul agro-alimentar au întâmpinat dificultăţi în a-şi onora plăţile la termen, agreate cu partenerii de afaceri, acestea realizând plăţi lent sau neregulat, se mai arată în studiu.

    Coface a analizat pe parcursul acestui an 11.648 de firme din Industria alimentară, Agricultură, Fabricarea Băuturilor, Comerţ cu ridicata şi amănuntul, Restaurante şi alte activităţi de servicii de alimentaţie. Doar 30,73% dintre firmele analizate efectuează plăţile conform condiţiilor stabilite cu partenerii de afaceri. Astfel, nivelul de risc consolidat la nivel sectorial este de 4,34 indicând un risc de insolvenţă semnificativ.

    Oportunităţi de investiţii

    Prezenţa a peste 10 lanţuri de distribuitori de anvergură într-o ţară cu o populaţie de aproximativ 20 de milioane de locuitori poate duce la o consolidare între jucătorii existenţi, aşa cum a fost observat în ultimii ani în Polonia, se precizează în raport.

    De asemenea, există semnale de îngrijorare privind tendinţa de supra-încălzire a industriei alimentare, pe fondul creşterii agresive a concurenţei între jucători, incertitudinii la nivel global şi a deficitului de cont curent, situat la un nivel încă ridicat comparativ cu cel înregistrat în noile state membre UE.

    Având în vedere decalajul, comparativ cu standardul dezvoltării din ţările UE15, există oportunităţi importante de investiţii pe termen lung în dezvoltarea fermelor şi a capacităţii de producţie pe linia de procesare din industria alimentară.

    România continuă să importe de aproape 4 ori mai multe produse alimentare (în special produse alimentare, băuturi şi tutun) decât exportă. În ultimii 3 ani, deficitul comercial al produselor alimentare prezintă o tendinţă descendentă cauzată de: scăderea cererii interne şi a ponderii produselor premium în coşul de consum (factori ce au influenţat negativ importurile), deprecierea monedei naţionale, scăderea costurilor de producţie locală (factori ce au influenţat pozitiv exporturile).

    În viitorul apropiat, este probabil ca balanţa să încline în favoarea importurilor, pe fondul unei reveniri uşoare a consumului intern şi a frânării exporturilor ca urmare a îndeplinirii parţiale a standardelor de producţie europene de către producătorii locali, susţin analiştii Coface.

    România în statisticile UE

    România înregistrează una din cele mai întinse suprafeţe de teren agricol ca pondere din suprafaţa totală de teren a UE27, mai exact 58,78% faţă de media înregistrată în Uniune de 45%, conform datelor publicate de Eurostat la sfârşitul anului 2011. Mai mult decât atât, 40% din suprafaţa agricolă a României este dedicată cultivării cerealelor, fiind pe a treia poziţie din acest punct de vedere în UE27 (după Ungaria şi Polonia).

    România ocupă locul 5 în UE27 din punctul de vedere al producţiei de cereale (exprimată în echivalent valoric mil euro), după Franţa, Germania, Italia şi Polonia. În anul 2011, România a înregistrat o producţie de cereale în valoare de 4,6 miliarde de euro, echivalentul consolidat al producţiei similare din Cehia, Austria, Grecia şi Bulgaria la un loc.

    În ciuda potenţialului semnificativ, România se află pe ultimele locuri în UE din punctul de vedere al eficienţei utilizării suprafeţei agricole. Astfel, valoarea adăugata în agricultură pe fiecare muncitor angajat în cadrul sectorului (exprimat în preţuri medii ale anului 2000, în USD) în România este de 8.993 USD/ an, jumătate faţă de media UE27.

    Din cauza diferenţelor de productivitate, România a înregistrat în 2011 a treia, cea mai joasă producţie de cereale la fiecare hectar arabil (2.824 kg/ ha). Nivelul tehnic de dotare existent în agricultura României este insuficient, nu este adaptat condiţiilor de producţie care sunt foarte variate (tip de sol, pantă, climă etc.) şi nu este în măsură să asigure efectuarea lucrărilor mecanice în perioadele optime prevăzute de tehnologiile de cultură. Mai mult, capitalul fizic încă se caracterizează printr-un grad ridicat de uzură, atât morală, cât şi fizică.


    Te-ar mai putea interesa

    Furtuni puternice anunțate în aproape toate județele. Alertă de vreme severă de la ANM Județul unde se câștigă la cules de cireșe mai bine ca în Spania. Zilierii primesc 100 euro/zi Culturile fermierului Ion Olteanu, distruse de grindină. Sute de hectare – pagubă totală!

    Ultimele știri

    Super concurs pentru fermierii parteneri Rodbun, cu premii fantastice Ce facem cu solul – îl îmbunătăţim sau sperăm în continuare în ploi optime şi la timp? Producătorii europeni de îngrășăminte cer taxe suplimentare pentru fertilizanții din Rusia și Belarus