Pășunatul oilor pe terenuri agricole, interzis între 6 decembrie și 24 aprilie. Oierii adunați la Sibiu au luat o decizie fermă: ”Ieșim în stradă!”
Roxana Dobre -
Oierii se pregătesc din nou de proteste și cer suspendarea de urgență a modificărilor aduse Legii vânătorii, un act normativ care, spun ei le produce mari pagube.
UPDATE: Conform ultimelor informații furnizate de Sindicatul național al crescătorilor de ovine și caprine din România, manifestările de stradă ar urma să aibă loc pe 10 decembrie în Piața Constituției din București, urmând ca până pe 3 decembrie, organizațiile membre să comunice punctul de vedere cu privire la această decizie.
“Năpasta” a început în vara acestui an când autoritățile au hotărât ca turmelor să le fie interzis pășunatul în perioada 6 decembrie – 24 aprilie pe terenurile agricole, chiar dacă acesta este proprietate a oierului.
“Dreptul la proprietate este garantat de Constituția României. Adică pe terenul meu agricol am resturi vegetale și trebuie să le încorporez în sol. A fost un an cu secetă iar noi am lăsat porumb insuficient dezvoltat acolo, pe teren. Acesta ar putea să fie hrană pentru animale iar noi suntem obligați să le băgăm în stabulație deoarece legea spune că este interzis pășunatul animalelor în perioada 6 decembrie – 24 aprilie pe terenurile agricole. Această prevedere îi interzice practic proprietarului de teren să își ducă animalele la pășunat, dar și să își recolteze culturile dacă acestea sunt preferate de vânat. Adică într-un an cu secetă prețul furajelor a crescut iar noi suntem obligați să cumpărăm cu 20-30 la sută mai multe furaje”, ne-a declarat Marcel Andrei, președintele Sindicatului național al crescătorilor de ovine și caprine din România.
Întâlnire cu toate asociațiile din țară
Marcel Andrei ne-a precizat că astăzi a avut loc o întâlnire cu toate asociațiile din țară și s-a decis ca în cel mai scurt timp să fie demarate acțiunile de protest care vor avea loc în Capitală. “Cauzele sunt multiple dar cea mai importantă problemă este legată de Legea 407. Nu am stabilit exact data dar protestul va avea loc înainte ca domnii parlamentari să intre în vacanță. Acum ne organizăm dar am căzut cu toții de acord iar celor care au lipsit de la întâlnire le-am trimis o adresă și i-am înștiințat de acțiunile care vor urma. Nu știu dacă restul agricultorilor ni se vor alătura dar noi oierii cu siguranță în perioada următoare ieșim în stradă dacă legea nu este suspendată”, ne-a mai spus președintele Sindicatului național al crescătorilor de ovine și caprine din România.
Legea „a lovit” și în numărul de câini care pot fi ținuți la stână
Legea prevede că, în zona de munte, ciobanii pot ţine la stână numai trei câini, la deal doar doi, în timp ce oierii de la câmpie au voie să se folosească, în activitatea lor, de un singur câine.
Potrivit legii, câinii în plus pot fi împuşcaţi de vânători, fără ca aceştia să fie sancţionaţi. Reprezentanţii asociaţiilor de vânătoare spun că prevederea a fost stabilită prin lege pentru a proteja animalele sălbatice, pe considerentul că acestea pot fi speriate sau chiar ucise de câinii oierilor, punând în pericol supravieţuirea lor în sălbăticie. „Noi practic nu dormim nopțile pentru că vin lupii sau urșii la animale”, ne-a declarat Marcel Andrei.
Ce prevede exact Legea nr. 149/2015 privind modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006
La articolul 23, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(1) În scopul gestionării durabile a faunei cinegetice, se interzic:
a) popularea fondurilor cinegetice cu exemplare bolnave, degenerate sau provenind din crescătoriile de vânat destinate altor scopuri;
b) lăsarea animalelor domestice libere sau păşunatul cu acestea în fondul forestier;
c) păşunatul animalelor domestice în terenul agricol între 6 decembrie şi 24 aprilie;
d) tulburarea liniştii faunei cinegetice în perioada de înmulţire şi creştere a puilor;
e) înfiinţarea, întreţinerea sau recoltarea culturilor agricole, fără asigurarea protecţiei faunei de interes cinegetic;
f) deţinerea neautorizată în captivitate a exemplarelor de faună cinegetică;
g) distrugerea sau degradarea instalaţiilor vânătoreşti de orice fel ori a culturilor pentru vânat;
h) lăsarea liberă a câinilor de vânătoare sau a celor însoţitori de turme sau cirezi în fondurile cinegetice, altfel decât vaccinaţi sau dehelmintizaţi;
i)circulaţia persoanelor însoţite de câini fără a fi purtaţi în lesă, în afara căilor de circulaţie publice din fondurile cinegetice, cu excepţia vânătorilor, poliţiştilor, jandarmilor şi îngrijitorilor de animale;
k) permiterea însoţirii turmelor şi cirezilor de către câini însoţitori al căror număr este mai mare de 3 în zona de munte, de 2 în zona de deal şi de 1 la câmpie; în acest număr se includ şi câinii care asigură paza stânei;
l) depozitarea în teren sau utilizarea în combaterea dăunătorilor vegetali şi animali ai culturilor agricole sau silvice a substanţelor chimice toxice pentru fauna cinegetică, fără luarea măsurilor de protecţie a acesteia şi respectarea normelor tehnice de utilizare a lor;
s) abandonarea câinilor şi altor animalele domestice în fondurile cinegetice;
ş) lăsarea în libertate a animalelor domestice sau a metişilor acestora, în scopul sălbăticirii.
Definiții
Fond cinegetic în Legea vânătorii: unitatea de gospodărire cinegetică constituită din fauna de interes cinegetic şi suprafaţa de teren, indiferent de categoria acestuia, indiferent de proprietar, şi astfel delimitată încât să asigure o stabilitate cât mai mare faunei de interes cinegetic în interiorul său; nu se includ în fondurile cinegetice suprafeţele din parcurile naţionale şi din Rezervaţia Biosferei «Delta Dunării».
Faună de interes cinegetic: totalitatea exemplarelor din populaţiile din speciile de faună sălbatică (prevăzute în anexele Legii vănâtorii), existente pe teritoriul României.
Noile prevederi ale legii au intrat în vigoare din luna 24 iulie 2015.
Ce amenzi riscă crescătorii de animale
Constituie contravenţii următoarele fapte şi se sancţionează după cum urmează:
a) încălcarea dispoziţiilor prevăzute la art. 23 alin. (1) lit. h cu amendă de la 250 lei la 750 lei;
b) încălcarea dispoziţiilor prevăzute la art. 23 alin. (1) lit. c), d), j), k), l), q) cu amendă de la 500 lei la 1.500 lei;
